Mai multe instituţii financiare internaţionale şi-au îmbunătăţit prognoza privind creşterea PIB-ului ţării noastre. Optimismul acestora se bazează pe stimularea consumului. Partea goală a paharului este că odată cu majorarea cererii cresc şi importurile, dezechilibrând balanţa comercială.
Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Conform raportului bianual World Economic Prospects al BM, ţara noastră va avea un avans economic de 4% în 2018. Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017. De asemenea, Comisia Europeană şi FMI şi-au îmbunătăţit estimările anterioare. Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%. În schimb, Guvernul mizează în acest an pe o creştere a PIB-ului de 4%.
Pe ce anume se bazează optimismul Băncii Mondiale şi a celorlalte instituţii? Dă semne economia românească că a depăşit momentele dificile şi a început să-şi tureze motoarele? „În esenţă e vorba despre stimularea consumului. Toate reducerile de taxe, creşterile salariale care vor avea un impact substanţial asupra consumului şi de aici şi prog-noza de creştere economică“, a declarat, pentru „România liberă“, Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
Însă, pe de altă parte, stimularea consumului a dezechilibrat balanţa comercială, România importând mai mult decât a exportat. Iar Comisia Naţională de Prognoză arată că şi în acest an, dar şi în 2017 ritmul de creştere al importurilor va fi mai mare decât al exporturilor. În relaţia cu principalul nostru partener comercial, Uniunea Europeană, deficitul (diferenţa dintre export şi import) s-a majorat cu aproape 15% în primele nouă luni din 2015, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, la aproape 5,6 miliarde euro, potrivit ultimelor date ale Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA). „Asta este jumătatea goală a paharului. Sigur sunt nişte elemente de risc legate de politica deficitelor mari. Deja aveam semnale încă din 2015 că deficitul extern este în creştere. Probabil că tendinţa va continua. Rămâne să monitorizăm şi inflaţia, care va rămâne negativă o perioadă de timp, dar trebuie văzut dacă nu ne mişcăm în teritoriul pozitiv mai repede decât ar trebui. Sunt elemente care trebuie monitorizate şi sesizate eventuale semne ale unei supraîncălziri economice. Iar parametrii de semnal sunt de obicei inflaţia şi deficitul extern“, susţine Crăciun.
Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, spune că „Atunci când consumul crește mai mult decât oferta internă, nu pot apărea decât două efecte: presiuni inflaționiste, pe care deocamdată nu le vedem fiindcă avem reduceri de taxe care le maschează, și, al doilea efect, deteriorarea balanței comerciale. Când oferta internă nu face față, cresc importurile“. Iar, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România este de părere că jumătate din schimburile comerciale se echilibrează prin așa-numita prelucrare activă, adică prin lohn. De aceea, Pârvan susţine că atât timp cât nu avem produsele noastre balanța comercială nu se poate echilibra.
Şi analistul economic, Florin Cîţu avertizează asupra riscurilor. Acesta scrie pe pagina sa de Facebook: „Până acum o lună problema României în cazul unei încetiniri a economiei mondiale (crize?) era datoria publică. După aprobarea bugetului pentru 2016 avem două probleme/puncte slabe: datoria publică şi deficitul bugetar. Consumul intern ne poate proteja cât de cât, dar şi aici a apărut o problemă – în ultimele luni se bazează din ce în ce mai mult pe credit. E greu să vezi în acest context investiţii din exterior fără reduceri de taxe sau chiar subvenţii. Investiţiile din interior cred că mai aşteaptă“.
