Dobânda-cheie a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 26 de ani, după ce ieri BNR a decis să o reducă la 1,75% pe an. Analiștii explică decizia surprinzătoare a Băncii Centrale ca fiind o soluție pentru a evita întărirea leului, ce ar fi afectat exporturile.
Economistul-șef al BCR, Radu Crăciun, se arată surprins de hotărârea BNR: „Scăderea dobânzii de politică monetară este surprinzătoare mai ales în condițiile în care guvernatorul părea să sugereze recent că dobânzile sunt acolo unde ar trebui să fie. Mișcarea este surprinzătoare și pentru că, în condițiile relaxării politicii fiscale, BNR a ales și ea o dublă relaxare monetară atât prin scăderea rezervelor minime obligatorii – o decizie așteptată –, cât și prin scăderea dobânzii-cheie“.
Astfel, în condițiile în care scăderea TVA la alimente urma să ducă la un efect deflaționist de durată limitată și predictibilă, nu se justifica o tăiere a dobânzii BNR. „Nu pot decât să suspectez faptul că BNR nu își dorește o întărire a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor și accelera dezinflația“, a declarat, pentru România liberă, Radu Crăciun. Acesta explică faptul că România se poate confrunta cu o astfel de situație pe piața valutară în contextul scăderii dobânzilor de referință din Ungaria și Polonia, precum și al declinului dobânzilor din zona euro, evoluții care ar face leul atractiv pentru investitorii speculativi. „În ce privește impactul asupra dobânzilor interbancare și comerciale, acestea vor rămâne în continuare sub presiune în direcția scăderii, presiune produsă în primul rând de eliberarea a peste 3 miliarde lei din rezervele ținute de bănci la BNR și mai puțin de scăderea dobânzii BNR“, afirmă Crăciun.
Aurelian Dochia, membru al Consiliului de Administrație al BRD Finance IFN SA, spune că „unul dintre efectele pozitive care ar urma reducerii dobânzii-cheie ar fi impulsionarea creditării atât pentru populație, cât și pentru companii, încurajată de reducerea dobânzilor la împrumuturi. Acest lucru ar stimula consumul, dar și reluarea investițiilor de către firme. De asemenea, relaxarea în domeniul dobânzilor ar putea sprijini politica fiscală, Guvernul împrumutân-du-se la dobânzi din ce în ce mai mici“. Iar, Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), arată că „este un semnal bun, dar, din păcate, efectul va fi cel mult psihologic, fiindcă în mediul de afaceri se manifestă încă multă prudență, chiar frică de a începe proiecte noi care necesită creditare. Pe de altă parte, nici băncile nu se grăbesc să acorde împrumuturi, însă în cazul acestora există o presiune reală de creștere a veniturilor. De aceea, instituțiile bancare vor trebui să finanțeze proiecte“.
Există și riscuri
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, afirma recent că efortul de a ieftini banii descurajează economisirea, viitorul instrument pentru investiții. „Prețul banului trebuie să fie unul corect. Este un pericol foarte mare să dispui de bani mulți și ieftini fiindcă începi să investești în orice domeniu, chiar și în cele neprofitabile, la fel cum s-a întâmplat în Grecia“, atenționa Lazea. Aurelian Dochia este însă de altă părere, arătând că economisirea a continuat și pe parcursul crizei, iar băncile au un exces de lichiditate.
Astfel, în unele țări, cum ar fi cele nordice, Germania și Elveția se practică dobânzi negative, deponenții fiind penalizați fiindcă depun bani în bănci, în loc să-i investească sau să-i cheltuie. „În România există tot felul de fonduri spre care se îndreaptă tot mai mulți deponenți din cauza dobânzilor scăzute practicate de bănci. Însă, într-adevăr nu există multe alternative în țara noastră la depozitele bancare, iar pentru cele existente nu sunt suficiente cunoștințe și cetățenii nu sunt pregătiți să le utilizeze“, spune reprezentantul BRD. Iar, Florin Pogonaru avertizează asupra unui pericol ce poate să apară într-o astfel de situație: “Fiindcă randamentele depozitelor sunt nesatisfăcătoare, românii vor căuta alte soluții. În mod normal, dacă am avea o piață de capital dezvoltată, fără scandaluri, în care să existe încredere, banii ar fi investiți în acțiuni. Acum, nu știm încotro vor fi direcționați. Cert este că există o presiune clară pentru proiectele de investiții. Riscul este că pot să apară diverse escrocherii. Mulți vor vinde povești, castele de nisip în Spania… proiecte tip Caritas“.
Dar, Aurelian Dochia este de părere că formula Caritas nu are multe șanse fiindcă acum avem o formă legală, nu așa cum s-a întâmplat în trecut, când existau lacune legislative. Pot însă să apară tot felul de plasamente cămătărești ilegale, dar riscul este limitat fiindcă avem reglementări în domeniu. Reprezentantul BRD vorbește însă despre un alt posibil risc, dar nu unul iminent – revenirea inflației. „Atât în Romania, cât și în Europa inflația a fost afectată de scăderea prețului petrolului și a resurselor energetice. Însă, prețul barilului a sărit de la 45 la 70 de dolari, iar în a doua parte a anului ar putea apărea o presiune pe inflație“, spune Dochia.
Nu pot decât să suspectez faptul că BNR nu își dorește o întărire a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor și accelera dezinflația.“-Radu Crăciun, economist-șef BCR
