TVA generală va scădea de la 1 ianuarie 2016 cu 5 puncte procentuale, concomitent cu dispariţia taxei pe stâlp şi a supraaccizei aplicate carburanţilor, cifrată în prezent la 7 eurocenţi la litru. Micşorarea taxei pe consum va accentua supraîncălzirea economiei, cu efecte negative asupra deficitului bugetar şi angajamentelor luate faţă de Bruxelles.
Camera Deputaţilor a aprobat miercuri Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, cea mai importantă măsură adoptată fiind reducerea TVA la 19%. Reîntoarcerea la nivelul cotei aflat în vigoare până la data de 1 iulie 2010, a fost miercuri un prilej pentru ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, de a se lăuda că România trece de la una dintre cele mai mari cote TVA din Europa la una dintre cele mai reduse cote. „România avea una dintre cele mai mari cote TVA din Europa, prin aplicarea acestei măsuri, România se va putea lăuda cu una dintre cele mai reduse cote TVA“, a spus el. România urmează să aibă o TVA generală la acelaşi nivel cu cel din Germania şi Cipru, dar peste cel din Luxembourg (17% şi 3% la alimente), Malta (18% şi
0% la alimente), restul ţărilor UE urmând să aibă o cotă de TVA peste cea din România.
Din Turcia, premierul Victor Ponta s-a grăbit să salute adoptarea legii fiscale. „A fost adoptat noul Cod Fiscal!!! Sunt un premier mândru și fericit – USL și-a îndeplinit azi TOATE promisiunile economice și sociale!!!!“, a scris pe Facebook Victor Ponta.
Pe lângă reducerea TVA, noul Cod Fiscal prevede eliminarea taxei pe stâlp, introdusă la începutul acestui an tot de Guvernul Ponta, şi a supraccizei de 7 eurocenţi la litru de carburant, bir ce este în realitate mai mare căci peste el se adaugă şi TVA.
Preţul noului Cod Fiscal
Costurile bugetare ale modificărilor sunt minore şi temporare, pretinde actualul ministru de Finanţe. Impactul bugetar al măsurilor adoptate va fi anul viitor de 12 miliarde de lei (1,7% din PIB), din care 9 miliarde de lei îl reprezintă cel al micşorării TVA cu 5 puncte procentuale. Impactul bugetar pe care acest Cod Fiscal îl are este la nivelul de 12 miliarde de lei, este o sumă pe care o lăsăm la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, cetăţeanului“, a spus Teodorovici.
Anul viitor deficitul bugetar în standard ESA (care include şi angajamentele de plată ale statului) va exploda aproape de valoarea de 3%, de la un modest nivel de 1,5% la care cel mai probabil se va închide acest an. Nivelul de 3% stabilit prin criteriile Maastricht nu va fi depăşit căci am intra în procedură de deficit excesiv, pretinde ministrul.
Aplicarea Codului „va duce la un deficit mai mare decât cel asumat, dar un deficit care rămâne sub limita celui stabilit în criteriul de la Maastricht, sub 3%“.
Faimosul MTO va fi nerespectat
Calculele ministrului sunt însă grosiere şi ignoră un alt angajament luat de România, anume cel de a ne încadra într-un deficit bugetar structural de 1% din PIB. Un prim risc este depăşirea pragului de 3% din PIB, spune Ionuţ Dumitru, economist, preşedinte al Consiliului Fiscal. „E un pic optimistă estimarea (ministrului Teodorovici, sub 3% din PIB – n.red.). Ar putea fi peste 3%, încă nu ştim care e forma finală a Codului Fiscal. În forma iniţială estimam un deficit de 3,2% pentru anul viitor“, spune el.
Al doilea risc este că, pentru a se încadra în indicatori, Guvernul ar putea fi tentat să taie din nou investiţiile.
„Ar fi de nedorit o tăiere a investiţiilor căci anul trecut a fost minimul ultimilor nouă ani, în condiţiile în care cea mai mare problemă a acestei economii este lipsa infrastructurii. Investiţiile publice scad rapid de ceva timp, de la 5,4% din PIB în 2011 la 4,8% din PIB în 2012, la 4,5% din PIB în 2013 şi la 4,3% din PIB în 2014“, spune economistul.
Cel mai mare pericol este însă supraîncălzirea economiei, manifestată prin apariţia unui exces de cerere (faţă de un deficit de cerere în 2015 şi mai ales în anii precedenţi). Drept urmare, deficitul bugetar structural (ce nu ia în considerare evoluţiile conjuncturale, ciclice) va ajunge să fie superior celui efectiv, situaţie care am mai întâlnit-o în perioada de boom economic înainte de criză (spre exemplu în 2008 deficitul structural a fost de 8,5% din PIB, iar cel ESA a fost de 5,4% din PIB). Aceasta înseamnă că pentru ca deficitul structural să atingă nivelul angajat faţă de Comisia Europeană prin MTO (Medium Term Objective – Obiectiv pe Termen Mediu), de 1% din PIB, deficitul efectiv va trebui să fie apropiat de zero sau chiar să înregistrăm un excedent bugetar. Pentru finanţarea economiei, necesitatea obţinerii excedentului ar fi un dezastru.
Oricum, anul viitor, în condiţiile menţinerii unui exces de cerere, la un deficit efectiv de 3% din PIB, deficitul structural se va situa probabil la 3,2-3,4% din PIB, cu mult peste MTO, potrivit economistului. Marea provocare va fi nu respectarea deficitului bugetar ESA, ci a celui structural, adaugă el.
