Construcția autostrăzii presupune cheltuieli exagerate care ar urca deficitul bugetar peste pragul de 3%, arată cotidianul Adevărul, iar centrul de statistică european, Eurostat, nu este dispus să accepte schimbarea metodologiei de calcul. Guvernul va trebui fie să taie autostrada de pe lista de priorități, fie să mai inventeze o taxă.
Problema pentru autorități vine atât din costurile mari ale cofinanțării autostrăzii, cât și din riscul de nerealizare a traficului vizat pe aceasta după finalizare (statul ar trebui să garanteze plăți de 52.000 euro/km lunar). “Am făcut o analiză a riscurilor şi a modului în care aceste riscuri se împart între partenerul public şi cel privat şi ne-am spus opinia Eurostat-ului, care ne-a răspuns că, având în vedere că riscurile de construcţie şi de exploatare sunt asumate într-o mai mare măsură de partenerul public decât de cel privat, acest contract va avea impact pe deficit şi va trebui prins în cheltuielile de administraţie publică“, a explicat Adriana Ciuchea, directorul Direcţiei de Conturi Naţionale din cadrul Institutului Național de Statistică. INS arată că va adresa o nouă solicitare Eurostat în momentul semnării contractului, dar șansele unei schimbări de optică din partea statisticienilor UE sunt minime având în vedere răspunsul oficial avansat recent. În consecință, Guvernul va trebui fie să renunțe la demararea proiectului pentru a nu pune în pericol echilibrul bugetar și țintele asumate cu FMI, fie să inventeze rapid o colectare mai bună sau taxe suplimentare care să genereze venituri noi la buget.
Autoritățile anunțau la începutul anului că finalizarea lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va avea loc în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei, plus TVA. Statul estimează că va plăti constructorilor până la 1 miliard de euro pentru întreţinerea autostrăzii pe perioada de 26 de ani a contractului de concesiune, din banii încasaţi prin taxarea şoferilor, suma fiind separată de costul de construcţie şi proiectare. Victor Ponta preciza atunci că Guvernul a solicitat acordul Eurostat ca proiectul să nu fie luat în calcul la deficitul bugetar.
Termene peste termene
Autostrada, prima din România ce urma să fie construită în concesiune, a avut de la început mai multe termene de demarare a lucrărilor. Mai întâi aprilie, apoi iunie, pentru a rămâne ulterior în suspensie. Proiectul s-a împotmolit imediat după desemnarea investitorilor privați, consorţiul format din francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag, sursele de finanțare rămânând în ceață.
“CNADNR, consorţiul Vinci-Strabag-Aktor şi instituţiile financiare internaţionale discută o serie de modificări contractuale pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov”, declara în aprilie ministrul Transporturilor, Dan Şova, precizând că BEI şi BERD vor asumarea mai multor riscuri de către constructor. Întrebat ce modificări au solicitat finanţatorii, el a afirmat că acestea ţin de repartizarea riscurilor. “Instituţiile financiare internaţionale vor mai multe riscuri contractuale asumate de către concernul Vinci. Este o chestiune foarte tehnică. Nu are legătură cu preţul, cu cine construieşte sau cu traficul”, a adăugat ministrul Transporturilor.
