La opt luni de la inaugurarea lotului 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie, a venit factura de plată a lucrărilor de mântuială. Italienii fie tergiversează reparaţiile necesare, fie le fac superficial, iar Compania de Drumuri este nevoită să facă lucrarea pe bani publici.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a început repararea lotului 3 din autostrada Sibiu-Orăştie ce a avut constructor firma italiană Impregilo Salini şi care a fost dechisă în pripă cu 2-3 zile înainte de turul 2 al alegerilor prezidenţiale, desfăşurate în 16 noiembrie 2014.
Reamintim că din cauza realizării unor lucrări de proastă calitate şi a nerespectării tehnologiilor necesare, pe mai mulţi kilometri ai căii de rulare au apărut fisuri importante. Inaugurarea autostrăzii a fost făcută de către premierul Victor Ponta, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, şi şeful CNADNR Narcis Neaga, deşi recepţia lucrării nu fusese făcută.
Avertismente pre-electorale
În mod normal lucrările de reparaţie trebuie făcute de constructorul italian Salini Impregilo, însă acesta nu pare dornic să bage bani în refacerea autostrăzii, în condiţiile în care CNADNR i-a cerut explicit să deschisă autostrada în noiembrie, cu două zile înainte de alegeri, deşi aceasta nu era gata. Mai mult, un raport al proiectantului atrăgea atenţia asupra riscurilor deschiderii traficului înainte de efectuarea lucrărilor necesare. „Având în vedere faptul că în momentul de faţă, pe zonele afectate de alunecări de teren, situate între km 57+160 – km 62+475 şi km 63+485 – km 65+850, a fost turnat deja covorul asfaltic, constatăm nerespectarea etapelor de execuţie impuse prin proiect pentru a se asigura condiţiile de siguranţă şi stabilitate“, se sublinia într-un document intern al CNADNR.
Acum CNADNR a cerut italienilor să înceapă lucrările de reparaţie la 29 iunie, însă aceştia au trimis un program ce presupune demararea operaţiunilor la 15 iulie. Lucrări anterioare de reparaţie făcute tot de ei au fost realizate cu superficialitate. Cratere adânci de zeci de centimetri au fost astupate superficial cu un strat de suprafaţă de asfalt, relata presa locală din Sibiu. „Este inadmisibil ca de la apariția fisurilor până în prezent constructorul să nu cerceteze și să nu găsească soluții pentru rezolvarea problemelor. În aceste condiții, astăzi am hotărât să remediem imediat fisura de 20 de metri, urmând ca decontul acestei lucrări să se facă din banii constructorului“, a spus zilele trecute CNADNR într-un comunicat de presă.
O situaţie delicată
Potrivit publicaţiei sibiene turnulsfatului.ro, „italienii au spus că vor monitoriza «deplasările» din terasament. Apoi, după luni bune de monitorizare, în care fisura s-a «stabilizat» la o lungime de aproximativ 50 de metri, o lățime de câțiva centimetri și o diferență de nivel de aproximativ zece centimetri, într-o singură zi au frezat un strat superficial de asfalt și au așternut unul nou“. Ca şi cum stabilirea culpei în relaţia CNADNR – Salini Impregilo, nu ar fi destul de dificilă, anul trecut CNADNR a rupt şi contractul cu consultantul lucrării, anume firma Consitrans, ce avea sarcina să urmărească respectarea calităţii lucrărilor de către italieni.
După rezilierea contractului, CNADNR a decis ca urmărirea acestora să se facă de către inginerii Direcţiei Regionale Braşov a CNADNR, deşi era evident că personalul acesteia nu era nici suficient numeric, nici atât de bine pregătit încât să urmărească lucrări foarte complexe. Surse din cadrul proiectului acuză că s-au făcut câteva erori grosolane. „Pământul de umplutură folosit a fost de proastă calitate, s-a turnat asfaltul la 150 de grade peste balastul stabilizat fără a se aştepta şapte zile, s-au folosit geogrile mai mici decât cele care erau în proiect. Lucrările s-au făcut atât de repede încât să fie gata pe 16 noiembrie la alegeri“, spune un inginer din proiect sub protecţia anonimatului.
Ce se va întâmpla
Lucrările urmează să fie făcute de o firmă de Sibiu, al cărei nume nu a fost anunţat de către CNADNR, şi vor dura până la finele lunii. CNADNR spune că îşi va recupera de la constructorii italieni banii plătiţi firmei sibiene. Nu este însă prima dată când CNADNR face declaraţii ameninţătoare, iar peste ani când se încheie procesele, românii află că au de plată sume uriaşe pentru managementul prost al proiectelor făcut de CNADNR. Spre exemplu, în 2011, firma italiană Todini, parte acum a constructorului Salini Impregilo a câştigat în instanţe plata unor daune de 22 milioane de euro din partea CNADNR pentru centura Sibiu, sumă uriaşă reprezentând jumătate din valoarea iniţială a contractului.
