Rata împrumuturilor neperformante a fost de 13,57%, în ianuarie, în scădere cu 0,04% puncte procentuale faţă de -nivelul înregistrat la finalul anului 2015, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Expunerile neperformante sunt cele care îndeplinesc o serie de criterii precum expuneri semnificative cu scadenţa depăşită cu peste 90 de zile, potrivit definiţiei Autorității Bancare Europene (ABE), implementată în cadrul naţional prin ordinul BNR nr. 6/2014. De asemenea, pentru expunerile neperformante se consideră că, în lipsa executării garanţiei reale, este improbabil ca debitorul să îşi achite integral obligaţiile din credite, indiferent de existenţa oricărei sume, restante sau numărul de zile de întârziere de plată.
Astfel, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a crescut la 713.921 de persoane, în ianuarie, fiind mai multe cu 9.675 faţă de luna decembrie 2015, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Un număr mai mare al persoanelor cu restanţe a fost înregistrat în septembrie 2015, când depăşea 716.000. În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, acestea se ridicau, în ianuarie, la 11,03 miliarde lei, din care peste 4,43 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,61 miliarde lei echivalent în euro, 1,93 miliarde lei echivalent în alte valute şi 48,4 milioane lei echivalent în dolari.
În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,61 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 49,8 milioane lei cu o întârziere de 61 – 90 -de zile, respectiv de 56,3 milioane lei, între 31 și 60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului depăşea 1,44 miliarde lei, iar 1,86 miliarde lei – la colectare. Datele Băncii Naționale mai arată că, în luna ianuarie, valoarea totală a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci depăşea 20,8 miliarde lei, Bucureştiul reprezentând peste 34% din total.
Restanțele au crescut în februarie
Valoarea totală a creditelor res-tante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna februarie 2016, se cifrează la 9,14 miliarde de lei, în creştere cu 1,27% faţă de suma raportată în ianuarie, în timp ce restanţele la creditele în valută se ridicau la 12,1 miliarde de lei (echivalent), în urcare cu 2,1%, conform unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR).
Restanţele populaţiei şi ale firmelor la bănci sunt în scădere, însă, comparativ cu februarie 2015, atât la lei, cu 11,77%, de la 10,36 miliarde de lei, cât şi la valută, cu 18,68%, de la 14,88 miliarde de lei (echivalent).
Totalul creditelor în lei atingea, în februarie, 111,4 miliarde de lei (cu 1,18% peste valoarea din luna precedentă), din care 54,09 miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 54,07 miliarde de lei împrumuturi făcute de populaţie.
Creditele în valută totalizau 106,51 miliarde echivalent lei în februarie (cu 2,1% mai puţin faţă de ianuarie), din care 51,43 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 53,3 miliarde de lei luate de populaţie.
Bucureştenii aveau, la finele lunii februarie, credite în lei restante în sumă de 2,14 miliarde de lei şi în valută de 5,25 miliarde de lei (echivalent).
Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 37,56 miliarde de lei, iar al celor în valută la 49,3 miliarde de lei.
Scapă greu de probleme
Ritmul de creştere a creditelor neperformante a încetinit în rândul băncilor din Europa Centrală şi de Est (CEE), însă când vine vorba de scoaterea acestor credite din bilanţuri progresele sunt lente, apreciază agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings.
Potrivit acesteia, la finele primului semestru din anul trecut rata creditelor neperformante în totalul creditelor era deosebit de ridicată în Bulgaria (20%), -Slovenia (17%), România şi Ungaria (ambele cu aproximativ 13%). O curăţare rapidă a portofoliilor băncilor este o condiţie necesară pentru creşterea creditării în ţările cu un stoc mare de credite neperformante.
„Procedurile pentru ştergerea creditelor neperformante sunt greoaie în multe ţări din CEE. În multe cazuri, băncile trebuie să dovedească că recuperarea este imposibilă înainte de a putea şterge creditul.
Însă procedurile juridice tind să fie lente, iar băncile pot fi nevoite să aştepte trei până la cinci ani înainte de a putea finaliza procedurile juridice“, se arată în comunicatul Fitch Ratings.
Agenţia de evaluare subliniază că organismele de reglementare bancară din România şi Slovenia au introdus măsuri pentru a reduce creditele neperformante în 2013 şi 2014. Au fost înregistrate progrese mai mari în România, unde rata creditelor neperformante s-a înjumătăţit, însă stocul de credite neperformante rămâne ridicat în ambele ţări.
Iniţiativele din sectorul privat, precum vânzarea creditelor neperformante către fonduri sau vehicule speciale, pot fi lente pentru că sunt puţine astfel de companii care operează în -regiune.
„Credem că posibilitatea de a şterge mai eficient creditele ne-performante ar elibera bilanţurile, permiţând băncilor să acorde credite şi să sprijine economia reală. De asemenea, ar permite managementului să se concentreze pe subiectele strategice. O reducere semnificativă a creditelor neperformante ar fi un factor pozitiv pentru ratingul de viabilitate al unor bănci“, precizează Fitch Ratings.
9,14 miliarde de lei este valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna februarie 2016.
