Astfel, salariul mediu net ar urma să crească cu 8,47% în acest an, la 2.598 de lei, de la 2.395 de lei în 2017 și 2.088 de lei în 2016. Pe de altă parte, rata medie a inflației, calculată ca medie aritmetică a ratelor anuale publicate lunar, va ajunge în 2018 la 4,0%, de la 1,3% în 2017, respectiv -1,5% în 2016. Așadar, explozia prețurilor va face ca majorarea reală a salariilor să scadă puternic, de la 14,7% în 2016 și 13,2% în 2017 la 4,3% în acest an. Comparativ, rata inflației din România va fi dublă față de state ca Polonia (2,2%), Croația (1,6%) sau Slovacia (2%).
Prognozele realizate de economiștii BCR, parte a Erste Group, mai indică o încetinire puternică a creșterii economice în acest an, de la +7,1% cât se estimează că s-a realizat anul trecut, la +4,1%, chiar sub nivelul din 2016, de 4,8%. Numai dacă ne uităm la acești trei indicatori, vedem că estimările BNR sunt sub nivelul celor luate în calcul de Guvern la realizarea bugetului pe 2018, construit pe o inflație medie anuală de 3,1%, un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei și o creștere economică de 5,5%, pe fondul unei rate mai mici de creștere a consumului populației. Mai grav este că situația se va înrăutăți anul viitor, analiștii Erste anticipând că în 2019 rata de creștere economică va scădea și mai tare, până la +2,4%, ceea ce ne va plasa sub state ca Ungaria (+3,3%), Polonia (+3%), Slovacia (+4,2%) sau Serbia (+3%), state pe care le-am depășit constant în ultimii doi ani și peste care vom fi și anul acesta din punctul de vedere al creșterii PIB.
Cum va evolua cursul
Totodată, în timp ce Guvernul anticipează un curs mediu de 4,55 lei/euro în acest an, analiza Erste indică un nivel de 4,73 lei/euro. „Banca Națională a României a pregătit constant piața pentru o mai mare flexibilitate a cursului euro/leu, dar puțini consideră că fluctuații largi pot fi absorbite, din cauza riscurilor implicate atât de mișcările în sus, cât și de cele în jos. Deprecierea rapidă a leului este un risc pentru inflația deja în creștere și astfel e clar de evitat, iar o apreciere puternică a leului ar omorî competitivitatea și balanța externă a economiei, mai ales în contextul prețurilor interne ridicate și a creșterilor costurilor cu forța de muncă”, notează Horia Braun Erdei, economist-șef al BCR.
De asemenea, BCR estimează că rata medie a ROBOR la 3 luni, relevantă pentru creditele în lei, va crește de la 1,2% la 2,4%. Concomitent, dobânda de politică monetară a BNR, care pe termen lung afectează și valoarea dobânzilor bancare, va ajunge la finele anului la 2,75%, de la 1,75% la finele lui 2017. Deja o primă majorare a fost operată în luna ianuarie, cu 0,25 puncte procentuale, până la 2%.
Intrăm într-o zonă de risc
Acesta mai scrie că economia se îndreaptă într-o zonă de risc, din cauza creșterii deficitului bugetar și a celui de cont curent, la care se adaugă rata tot mai mare a inflației, pe fondul unei creșteri economice bazate pe majorarea cu două cifre a consumului și a salariilor. Economistul este de părere că fără reforme structurale, de exemplu o implementare rapidă a caselor de marcat electronice legate la sistemele autorităților fiscale, ori fără eforturi mai decisive de combatere a evaziunii fiscale pe TVA, îmbunătățirea colectării TVA față de 2017, așa cum e proiectată în bugetul pe 2018, ar putea rămâne un vis.
Schimbări prea dese la Palatul Victoria
De asemenea, și realizarea investițiilor prognozate de Guvern este pusă sub semnul întrebării. „Experiența recentă arată foarte clar că o asemenea creștere nu poate fi obținută fără reforme structurale, care ar trebui să vizeze nu doar prioritizarea, fără aspecte procedurale și de finanțare pentru proiectele de investiții, dar și fără mai multă disciplină fiscală generală, dat fiind că spațiul disponibil pentru investiții publice s-a redus dramatic în ultimii ani”, mai notează Horia Braun Erdei, economist-șef al BCR.
Potrivit acestuia, schimbările dese de guvern pun sub semnul întrebării realizarea acestor două mari obiective – majorarea veniturilor fiscale și a investițiilor. „Având în vedere baza slabă a capitalului local, va fi încă o dată nevoie de capital străin pentru a susține expansiunea investițiilor. Astfel, ca în multe alte cazuri în istoria noastră, soarta economică a României ar putea depinde mult mai mult de evoluțiile din afara granițelor sale. Dacă așa vor sta lucrurile, va fi cel mai mare paradox al anului în care țara sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire, eveniment ce i-a consolidat statutul de națiune europeană modernă și independentă”, a mai scris Braun.
