Pe fondul majorării veniturilor, românii au prins iar gustul creditelor, însă Banca Națională atrage atenția asupra riscului tot mai mare de supraîndatorare a populației, pe fondul majorării dobânzilor. La creditele ipotecare, de exemplu, rata medie lunară la bancă a crescut într-un an cu 15%.
Ultimul Raport asupra Stabilității Financiare, publicat de BNR la finele săptămânii trecute, arată un tablou destul de îngrijorător în ceea ce privește îndatorarea populației. Volumul creditelor neperformante acordate populaţiei în monedă națională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13% (martie 2018, față de martie 2017). În plus, volumul creditelor neperformante aferente cardurilor de credit s-a majorat cu 23% față de aceeași perioadă a anului precedent, semnalând o posibilă deteriorare a capacității de plată a debitorilor. De asemenea, în cazul creditelor de consum negarantate cu ipoteci, numărul de debitori noi cu probleme în rambursarea serviciului datoriei s-a majorat cu 13,3%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenția că „ne aflăm la debutul unui nou ciclu de creștere a dobânzilor“. „Având în vedere contextul intern și internațional de creștere a ratei dobânzii, precum și tendința de creștere a prețului activelor imobiliare (un alt risc subliniat în raport), este firesc să crească și nivelul datoriei“, a punctat Isărescu. Potrivit acestuia, este de dorit să crească nivelul creditării pentru companii, în locul celei pentru populație.
Populație versus companii
Afirmațiile sale vin în contextul în care datele din raport arată că, în perioada aprilie 2017–martie 2018, băncile au preferat să crediteze cu precădere persoanele fizice. Astfel, din totalul creditelor nou-acordate de către bănci pe parcursul acestui interval, însemnând 41,8 miliarde lei, sumă mai mare cu 3% față de anul precedent, cea mai mare parte (59% din total) a fost direcţionată majoritar către sectorul populaţiei.
Per ansamblu, datoria totală a populației s-a majorat cu 7,4% în luna martie 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția a fost, în principal, rezultatul creșterii importante a creditului bancar ipotecar (+14 la sută). Totuși, majorarea creditului a fost în principal determinată de creșterea valorii mediane a unui împrumut, indiferent de destinația acestuia, numărul de credite contractate fiind chiar mai redus. Valoarea mediană a unui credit ipotecar s-a majorat cu 13%, iar valoarea mediană a unui credit de consum a crescut cu 17% în perioada aprilie 2017–martie 2018, față de perioada aprilie 2016–martie 2017.
84% din creditele ipotecare s-au scumpit
Conform datelor din raportul publicat de BNR, consultat de „România liberă“, analiza în structură a împrumuturilor noi accesate de către populaţie de la băncile autohtone, în perioada aprilie 2017–martie 2018, arată că acestea au fost acordate astfel: în proporţii relativ egale pentru achiziţia de locuinţe şi respectiv pentru consum, aproape în exclusivitate în moneda naţională (99%) şi în proporţie de 31% prin programul „Prima Casă“.
Comparativ, pentru segmentul companiilor nefinanciare, creditele noi au fost acordate în ponderi sensibil mai apropiate între moneda naţională şi valute (53%, respectiv 47%), majoritatea îndreptându-se către întreprinderile mici şi mijlocii (69%).
„Ratele de dobândă reduse la creditele în lei, precum și cerințele prudențiale care au descurajat creditarea în valută au creat premisele acordării de credite noi aproape exclusiv în monedă națională. Această evoluție a temperat riscurile asociate modificărilor cursului de schimb, dar a generat îngrijorări cu privire la riscul de dobândă. Majoritatea fluxurilor de credite ipotecare noi și circa o treime din creditele de consum noi sunt acordate cu dobândă variabilă.
Astfel, modificările indicelui ROBOR se reflectă în costul de finanțare al unei proporţii semnificative a debitorilor. În perioada martie 2017–martie 2018, ponderea creditelor ipotecare în lei pentru care s-a consemnat o creştere a ratei de dobândă a fost de 84%“, se arată în raport. Calculele făcute de BNR arată că, din martie 2017 și până în martie 2018, valoarea medie a ratelor a crescut cu 15% la creditele ipotecare și cu 2% la cele de consum. În aceste condiții, BNR recomandă orientarea într-o măsură mai ridicată către împrumuturile cu dobândă fixă.
Grad de îndatorare de peste 50%
„Creditul ipotecar a continuat să crească susținut, creând preocupare suplimentară în ceea ce privește sustenabilitatea îndatorării populației pentru segmentul debitorilor cu venituri reduse“, se precizează în raport. Conform BNR, la nivelul portofoliului curent de împrumuturi, circa 79% din debitori au un nivel al gradului de îndatorare sub 50%, în timp ce 21% se situează peste această valoare. În cazul debitorilor cu credite ipotecare, persoanele cu venituri la nivelul salariului minim pe economie au un grad de îndatorare de 53%, față de 20% în cazul debitorilor care câștigă peste dublul salariului mediu pe economie.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Cu mai bine de un secol în urmă, Eugeniu Carada, fondatorul BNR, spunea cu înțelepciune: «Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor».“
Ce spune Ministerul Finanțelor
În timp ce BNR atrage atenția asupra acestor riscuri, Ministerul Finanţelor Publice consideră că „măsurile macroprudenţiale, respectiv limitele impuse gradului de îndatorare a populaţiei, trebuie implementate doar în urma unor studii de impact complet fundamentate, care să valideze faptul că procesele de consum şi investiţii, dar şi creşterea economică nu sunt grav afectate“, potrivit unui comunicat al ministerului.
