Anul a început cu prețuri extrem de joase la energia electrică, încă din prima zi electricitatea tranzacționându-se, pe anumite intervale orare, cu 0,15 lei-1leu/MWh. Pe 2 ianuarie prețurile au scăzut și mai mult, ajungând aproape gratis, la 0,10 lei/MWh, cel mai scăzut nivel înregistrat până acum anul acesta, potrivit datelor -OPCOM, operatorul bursei de energie, consultate de „RL”. Este vorba de prețurile înregistrate pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), o piață spot, unde se tranzacționează volume pentru următoarele 24 de ore.
Furnizorii contactați de noi pun prețurile extrem de reduse pe seama temperaturilor ridicate pentru această perioadă și a condițiilor bune de producție a electricității.
Impactul centralelor eoliene
De-a lungul acestei luni prețurile au crescut, dar oricum se mențin mult peste nivelul celor din perioada similară a anului trecut. Abia pe 14 ianuarie prețul orar a scăzut iar la 50 de bani/MWh. Pentru vineri, 19 ianuarie, cel mai mic preț înregistrat este însă de 116 lei/MWh.
Recordul minim rămâne până acum data de 2 ianuarie, când electricitatea s-a menținut extrem de ieftină pe un interval orar destul de întins. De la 10 lei/MWh, cât costa energia la ora 03.00 a.m., prețul a coborât la 1 leu/MWh între orele 04 – 06.00 a.m., apoi, la 7 dimineața a ajuns la 50 de bani/MWh până la 09.00 a.m., pentru ca de la 10.00 până la ora 15.00 să se vândă cu 10 bani/MWh. La ora 16.00 a urcat la 1 leu, iar de la 17.00, când consumul de electricitate crește, prețul a urcat brusc la 48 de lei/MWh. În timp ce în România curentul se vindea cu 0,02 euro/MWh, pe piețele vecine cu care suntem cuplați (Ungaria, Slovacia, Cehia), electricitatea se tranzacționa cu peste 41 de euro/MWh, conform datelor OPCOM.
Ce s-a întâmplat în acea zi?
Potrivit datelor de pe site-ul Transelectrica, operatorul sistemului național de transport al electricității, la ora 03.00 dimineața, consumul era de 5.155 MW, iar producția – de 6.459 MW, din care eolienele asigurau 1.466 MW (deci 22,7% din total), mai mult decât centralele pe cărbune (1.383 MW), gaze (1.124 MW), hidro (1.060 MW), nuclear (1.393 MW), fiind așadar principala sursă de producție. Fotovoltaicele erau pe minus, iar biomasa dădea doar 34 MW în sistem. Câteva ore mai târziu, la ora 10.00, când prețul a scăzut la zece bani/MWh, consumul urcase la 6.463 MW, iar producția – la 7.790 MW, dar și centralele eoliene produceau deja 2.108 MW, cu mult peste celelalte surse de producție.
Comparativ, în aceeași zi din anul precedent, adică pe 2 ianuarie 2017, în intervalul orar 04.00-17.00, energia se vânduse cu un preț care a variat între 90 lei și 271 lei, deci mult mai mare. Analizând datele de consum și producție, vedem totuși că ele au fost similare, într-o marjă de plus/minus 10%. Și atunci, eolienele asigurau, la 03.00 dimineața, 1.449 MW dintr-o producție totală de 6.421 MW (deci 22,6% din total), însă pe parcursul zilei ponderea lor în sistem a -coborât. Așadar, nu doar structura -produc-ției influențea-ză -prețul, ci și -altceva. O -diferență vine din volumele tranzacționate. Pe 2 ianuarie 2017 s-au -tran-zacționat 77.457 MWh, la un preț mediu al zilei de 157,48 lei/MWh, pe când anul acesta, tot în a doua zi, s-au -trazacționat 63.380 MWh, la un preț -mediu al zilei de 48,38 lei/MWh.
Mai puțină panică în piață
De asemenea, a mai contat ceva: sentimentul jucătorilor la piață. „Media temperaturilor este foarte ridicată față de perioada acesta a anului. Și prin Europa sunt prețuri la fel de mici. Regenerabilele au funcționat din plin, astfel că în anumite țări au fost chiar prețuri negative, adică producătorii au plătit ca să vândă”, ne-a declarat Petre Stroe, directorul general al MET România Energy Marketing, unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate de pe piața locală. El se așteaptă ca sfârșitul lunii ianuarie-luna februarie să înceapă să arate a iarnă, deci și consumurile să crească. Pe de altă parte, „furnizorii au învățat lecția din 2017 și nu au mai fost atât de expuși”, adică fără cantități suficiente de energie disponibile, a adăugat Stroe.
Consumatorii nu profită
El a precizat că prețurile mici de acum nu îl afec-tează, dar nici nu îl ajută, fiindcă și-a acoperit de anul trecut cu cantitățile necesare tot portofoliul de clienți. „Dacă se întâmpla asta anul trecut, unii furnizori făceau profituri frumoase, pentru că mulți erau descoperiți în proporție de 50%”, a completat reprezentantul MET România. Întrebat dacă aceste prețuri joase se vor transmite la consumatori, Stroe a răspuns că „puțin probabil, deoarece contractele au fost încheiate deja la anumite prețuri, pe o perioadă de un an, așa că nu le-aș vedea reflectate în facturi”.
La rândul său, Jack Cutișteanu, directorul general al furnizorului Petprod, ne-a explicat că pe 2 ianuarie nici sârbii, nici ungurii nu consumau multă energie, așa că nu aveam ce face cu ea. „În Germania și Cehia, în anumite zile s-a plătit ca să fie consumată energia, cu 10-12 euro/MWh. Asta e piața”, a spus Cutișteanu.
Și el afirmă că deocamdată nu se va vedea o influență în facturi a acestor prețuri extrem de scăzute, fiindcă marii consumatori și-au încheiat deja contractele de achiziție pentru anul în curs cu furnizorii la sfârșitul lui 2017, când prețurile erau foarte mari.
Semne de întrebare
Pe de altă parte, acesta se miră de consumul ridicat pentru această perioadă, în condițiile unor temperaturi mari comparativ cu cele din perioada similară a anului trecut. Pe 6 ianuarie 2017, autoritățile emiseseră cod portocaliu de viscol pentru mai multe județe din țară, iar multe altele erau sub cod galben. În plus, gerul pusese stăpânire pe țară, atât noaptea, cât și ziua, cu temperaturi între minus 15 și minus 25 de grade Celsius. În aceste condiții, consumul de electricitate ajunsese în acea zi la o maximă de 8.894 MW, la ora 18.33, în timp ce vârful de producție a fost de 10.075 MW, la ora 17:34, conform datelor Transelectrica, analizate de „RL”. În mod surprinzător, însă, deși temperaturile din acest an sunt preponderent pozitive ziua, consumul de electricitate este chiar mai mare decât în acele zile geroase din ianuarie 2017. Miercuri, 17 ianuarie, de pildă, când temperaturile în țară au fost în general pozitive, consumul de electricitate a urcat până la o maximă de 9.109 MW, în prima parte a zilei, în timp ce producția a fost de doar 8.704 MW, așa că a trebuit să importăm, ca să acoperim consumul. „Cine consumă energia? De unde vine consumul? Noi, furnizorii, nu prea ne putem explica. Nici nu prea e frig, dovadă că prețurile de pe PZU sunt foarte comode. Ceva e putred în Danemarca”, afirmă Jack Cutișteanu. Acesta nu se miră că au fost prețuri de 10 bani la energie când consumul era mic, de 5.000 MW, dar întrebarea pe care și-o pune este cum de consumul a urcat apoi, în două săptămâni, la peste 9.000 MW.
