Fie că se va numi sau nu Liviu Dragnea, viitorul prim-ministru pus de PSD va tăia la anul panglici pe bandă rulantă. Cele mai multe dintre proiectele care se vor finaliza în 2017 au fost începute de Emil Boc şi Dacian Cioloş.
Cel care va ocupa fotoliul de ministru al Transporturilor se va putea lăuda la anul cu finalizarea unor importante lucrări de infrastructură, atât rutieră cât şi feroviară. Numai că nu va fi nici pe departe meritul lui, deoarece cele mai multe proiecte de autostrăzi şi căi ferate pentru care va tăia panglicile, evident alături de primul ministru, au început atunci când la Palatul Victoria se aflau ori Emil Boc, ori Dacian Cioloş.
Într-un răspuns la o solicitare a „României libere“, compania naţională de căi ferate CFR SA a precizat că pentru anul viitor sunt preconizaţi a fi inauguraţi 146 km de tronsoane feroviare modernizate, pe care trenurile vor putea să circule cu până la 160 km/oră. Sectoarele unde investiţiile cu fonduri europene nerambursabile se vor finaliza în 2017 sunt Aţel – Micăcasa – Coşlariu şi Coşlariu – Vinţu de Jos – Simeria.
La primul tronson, lucrările au început încă din 2011, pe când prim-ministru era Emil Boc, iar la cel de-al doilea în 2013, în mandatul lui Victor Ponta. Pentru a justifica perioada mare de la începerea până la finalizarea proiectului, CFR invocă probleme cum ar fi întârzierea procedurii de expropriere, decalarea licitaţiei pentru lucrările de semnalizare şi centralizare electronică, din cauza contestaţiilor şi descoperirilor arheologice apărute pe traseu.
150 km de autostradă se pregătesc de inaugurare
La capitolul autostrăzi, anul viitor se pregătesc de inaugurare tronsoane în lungime totală de 150 km. „Pentru 2017 este vorba de 150 de kilometri de autostradă, tronsonul Lugoj – Deva, Sebeş-Turda, plus Suplacu de Barcău -Borş, 26 de kilometri. Acum lansăm procesul de licitaţie pentru mai mult de 500 de kilometri de autostradă Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Craiova – Piteşti, Sibiu – Piteşti, loturile I şi II, dar vrem să deblocăm şi pentru tronsonul Comarnic – Braşov, unde se ştie că au fost o serie de contestaţii. De asemenea, am deblocat între Sibiu şi Sighişoara şi vrem să lansăm licitaţia între Sighişoara şi Braşov“, declara la finele lunii trecute ministrul Transporturilor, Sorin Buşe.
Magistrala 5 de metrou, începută de Boc şi întârziată de Ponta
Tot la anul se va tăia panglica şi la un proiect de maximă importanţă pentru bucureşteni: Magistrala 5 de metrou, care va avea o lungime de 6,1 km, nouă staţii şi un depou. Construcţia acestei magistrale de metrou a solicitat la maximum nervii locuitorilor din Drumul Taberei. Lucrările au început în 2011, când premier era Emil Boc, iar panourile amplasate de Metrorex promiteau: „În trei ani, aici va fi staţia ta de metrou“. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că în 2013, la un an după ce USL câştigase alegerile cu o majoritate zdrobitoare, premierul Victor Ponta reducea drastic bugetul alocat acestui proiect. Concret, suma a scăzut de la 500 milioane de lei la doar 95 milioane.
În consecinţă, lucrările s-au oprit şi ele au fost reluate abia la finele lunii septembrie 2013, când panourile de identificare a investiţiei cu fonduri europene, amplasate şi acum în dreptul staţiilor, indicau ca termen de finalizare 31 decembrie 2015. Cum nici acest termen nu a fost respectat, metroul va circula pe sub cartierul Drumul Taberei abia în 2017, la peste şase ani de zile de la primul foraj.
Proiectul centurii feroviare întârzie, dar tot va fi gata la anul
2017 va fi anul în care vor începe să circule trenuri de călători pe 30 km din centura feroviară a Bucureştiului, proiect reluat în toamna acestui an de ministrul Sorin Buşe, membru în Cabinetul condus de Dacian Cioloş. Asta după ce în 2008 predecesorul său Ludovic Orban, membru în Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, nu făcuse altceva decât să-i plimbe pe ziarişti cu Săgeata Albastră pe acest traseu.
Prima etapă a proiectului, care, potrivit promisiunilor ministrului, ar trebui să devină realitate în februarie, presupune introducerea de trenuri la un interval de 15 minute pe tronsoanele Gara Progresul – Gara de Nord și Gara de Nord – Pantelimon. „România liberă“ a dezvăluit că acest termen este total nerealist, putând fi respectat doar dacă în ianuarie şi februarie nu va ninge şi vor fi temperaturi de aprilie. Chiar dacă nu va fi gata la termen, proiectul va fi inaugurat totuşi anul viitor, pentru că el nu presupune decât construcţia unor peroane şi amplasarea unor pasarele pietonale peste Şoseaua de Centură.
Firea se va lăuda cu bulevardul Liviu Rebreanu şi Pasajul Piaţa Sudului
Prilejuri să se laude va găsi în 2017 şi primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, care va tăia panglicile la mai multe proiecte de infrastructură începute în anii trecuţi. Cel mai „bătrân“ dintre ele este modernizarea bulevardului Liviu Rebreanu, care a început în 2011. Pentru că aşa a semnat contractul fostul primar Sorin Oprescu, a fost nevoie de şase ani pentru a moderniza 2,78 km de bulevard.
Însă cel mai important proiect pe care-l va inaugura Firea este Pasajul Piaţa Sudului. Aici, şantierul a început în mai 2014, finanțat cu fonduri europene, iar termenul de finalizare, pentru a se putea accesa banii de la Bruxelles, era 31 decembrie 2015. Nu a fost așa, iar mare parte din fondurile europene a fost pierdută, pentru că Primăria Capitalei s-a apucat de lucrare „pe bâjbâite“, adică fără a avea o evidență clară a rețelelor de utilități din subteran. Într-un final, la anul se va tăia panglica şi, cu siguranţă, nu va rata să participe la festivitate nici primul ministru, Liviu Dragnea sau cum s-o numi el.
