Doar șase vagoane restaurant mai circulă în momentul de față pe căile ferate din România. Activitatea este în pierdere pentru CFR Călători, dar superprofitabilă pentru unii angajați ai operatorului feroviar de stat.
În perioada comunistă, zeci de vagoane restaurant se aflau în compunerea trenurilor CFR, iar cererea depășea cu mult oferta. Pentru ca tot românul să apuce să mănânce o friptură cu cartofi prăjiți în drum spre mare, munte sau mânăstirile din Bucovina (chiar și în perioadele de post) în vagoanele restaurant fuseseră instalate în locuri vizibile afișe cu textul „Timp de masă limitat: 50 de minute”. Suficient pentru a lua masa, dar nu și pentru a te întinde la șprițuri, căci în vagoanele de clasa întâi sau a doua așteptau nerăbdători alți călători flămânzi.
Între timp, situația s-a schimbat radical, iar vagoanele restaurant tind să devină istorie. În momentul de față, doar șase „cârciumi pe roți” mai circulă atașate la trenurile CFR Călători, chiar dacă numărul lor total, aflat în inventarul societății feroviare de stat, se ridică la 22 (vagoane restaurant, vagoane bar și bar-bistro).
Cele șase vagoane rămase în circulație sunt atașate la trenurile internaționale „Dacia”, spre Viena, și „Ister”, spre Budapesta, și nu duc lipsă de mușterii. Dacă însă consulți datele contabile vei avea o surpriză – acestea nu generează încasări nici cât o cârciumă de cartier.
Fără a generaliza, rețeta „succesului” unor angajați ai CFR de la vagon restaurant este simplă: preiau marfa de la societate, în mod oficial, dar nu o scot la vânzare. Clientului îi sunt oferite berea sau vinul cumpărate de la supermarket sau chiar angro, iar diferența este în buzunarul ceferistului.
„Cârciuma” se închide la ora 22,00
Anii trecuți, vagonul restaurant atașat la trenul Dacia rămânea în garnitură tot drumul de la București la Viena. Nu și acum, când vagonul cu pricina pleacă din București și este detașat la Simeria, unde ajunge undeva pe la ora 22,00.
„Abia apucă oamenii să se întărâte la un șpriț și trebuie să le spun să se mute la locurile lor, pentru că vagonul va fi detașat de la tren. E păcat…”, ni se plânge ceferistul de la vagonul restaurant atașat la trenul de Viena.
Într-adevăr, ora 22,00 nu este chiar cea mai potrivită pentru a închide cârciuma, ca pe vremea lui Ceaușescu. Însă nici să-i prelungești traseul, fără a avea încasări semnificative (oficial), dar cu costuri suplimentare pentru societatea feroviară nu reprezintă o alternativă viabilă din punct de vedere economic. „Să vină cu bani în plus, cu încasări și atunci putem reanaliza situația”, a declarat pentru România liberă directorul general al CFR Călători, Iosif Szentes. Acesta recunoaște că pe anumite rute, la trenurile de zi care circulă pe distanțe mari, ar fi nevoie de vagoane restaurant. De asemenea, și spre și dinspre litoral.
Pentru a elimina costurile suplimentare generate de atașarea la garnitură a unui vagon restaurant de sine stătător, s-a apelat la o soluție hibrid: vagoane care au locuri pentru călători și care la mijloc au un mic bar, cu câteva scaune. CFR Călători are deja în dotare 33 de astfel de vagoane (20 de clasa a doua și 13 de clasa întâi) produse la Arad și care fac deja parte din compunerea trenurilor, inclusiv a unora spre litoral.
Cererea pentru trenurile sezoniere care se îndreaptă spre Constanța este mare, iar acestea sunt formate uneori și din 15 vagoane. Dacă ar fi atașat un vagon restaurant, ar trebui să se renunțe la un vagon clasă, care generează venituri, așa că CFR Călători a împăcat și capra, și varza.
Cușetele și vagoanele de dormit sunt profitabile
Până în vara lui 2012, vagoanele restaurant, cele de dormit și cușetele erau administrate de societatea CFR Gevaro, filială a CFR Călători, care de-a lungul timpului mai purtase numele de Romvared și Varored. Acum patru ani, Gevaro a fost „înghițită” de CFR Călători, care a preluat „la centru” coordonarea acestor activități.
Și când funcționa de sine stătător, CFR Gevaro nu avea profit din activitatea de alimentație publică. Pierderile vagoanelor restaurant erau acoperite de profiturile înregistrate la vagoanele de dormit și cușetă.
În prezent, CFR Călători are pe inventar 227 de astfel de vagoane, din care folosește maxcimum 160 în sezon și 100 în extrasezon. În vreme ce vagoanele cușetă, unde evident, prețul biletului este mai mic, au toate aer condiționat, nu același lucru se poate spune despre vagoanele de dormit – doar 30 dintre acestea sunt dotate cu climatizare.
Mercurial. Meniul de la vagon restaurant
Nu puțin sunt cei care au rămas cu percepția că la vagonul restaurant totul este scump. România liberă vă prezintă prețurile practicate de CFR Călători la aceste vagoane. O porție de piept de pui la grătar, de 200 de grame, costă 15 lei, una de ceafă sau cotlet de porc (180 de grame) – 16,8 lei, iar cârnăciorii oltenești costă 1„0,4 lei porția de 200 g. La acestea se adaugă o garnitură de legume mexicane sote (5,70 lei) sau de cartofi prăjiți (5 lei). O salată de murături (castraveți plus gogoșari) costă 5 lei, iar una de sezon, cu castraveți și roșii – 4,5 lei. La bere, prețurile sunt pentru toate buzunarele, de la Ursus și Timișoreana la 5 lei, până la Bavaria la 10 lei. Nici șprițul este scump: sticla de Riesling de Jidvei costă 24 de lei, iar cea de apă minerală la jumătate de litru – 4 lei.
Grand Prix. De la premianți, la perdanți
„Defuncta” CFR Gevaro nu ducea lipsă de bucătari iscusiți. Dovadă stă faptul că, trei ani la rând, între 2005 și 2007, compania românească a câștigat Marele Premiu la "Grand-Prix-ul Vagoanelor Restaurant". În ultimul an de participare, în 2007 la Budapesta, CFR Gevaro a reușit să-și adjudece Marele Premiu chiar dacă juriul era predominant maghiar, iar la competiție participau și vagoanele restaurant ale căilor ferate ungare MAV. Cu purcei de lapte la proțap și alte preparate tradiționale românești, totul „asezonat” de un taragostit șef de gară la Sighetu Marmației, succesul echipei noastre a fost garantat. Acum, după nouă ani, vagoanele ruginesc în depouri.
