Cabinetul Grindeanu se angajează să înceapă proiecte deja demarate de Dacian Cioloş, inclusiv centura feroviară a Bucureştiului, care este în lucru.
Cei care au încropit programul de guvernare al Cabinetului Dragnea-Grindeanu nu au făcut nici măcar minimul efort de a căuta pe Google sau pe Wikipedia informaţii despre starea actuală a infrastructurii rutiere. Aceasta este concluzia la care ajunge oricine citeşte capitolul „Politici pentru infrastructura de transport” din documentul menţionat.
„România are în acest moment puţin peste 500 de kilometri de autostradă în operare şi aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcţie”, se precizează încă din a doua frază a capitolului.
Nimic mai fals, de fapt mai anacronic, din moment ce România are în momentul de faţă 732 km de autostradă, potrivit datelor Ministerului Transporturilor, care pot fi găsite printr-o banală căutare pe internet.
În condiţiile în care anul trecut nu s-a inaugurat nici măcar un kilometru de şosea rapidă, rezultă că PSD a luat datele existente înainte ca Victor Viorel Ponta să ajungă la Palatul Victoria, în 2012. Cu alte cuvinte, pesediştii care acum revin la guvernare pur şi simplu trec cu vederea kilometrii de autostradă la care fostul lor premier a tăiat panglica în cei trei ani cât a fost prim-ministru. Pentru a respecta adevărul istoric, la finele lui 2012 România avea 529,39 km de autostradă, cât spune PSD că sunt în 2016.
Şosea rapidă pe Valea Prahovei şi la Vama Veche
În rest, la subcapitolul dedicat transporturilor rutiere, programul de guvernare respectă în linii mari Master Planul de Transport, promiţând finalizarea Coridorului IV Arad-Nădlac, inclusiv construcţia autostrăzii Piteşti-Sibiu, pentru a cărei terminare nu se asumă însă nici un termen. În plus, „specialiştii” de la PSD promit încă o dată construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, abandonată chiar de ministrul lor, Ioan Rus, din cauza costurilor exorbitante.
„România liberă” a demonstrat că această autostradă are o utilitate economică îndoielnică, din moment ce traseul este supraaglome-rat doar în week-end şi de sărbători, iar în rest datele de trafic nu justifică construcţia unei şosele rapide. Mai mult, niciun transportator de mărfuri nu ar utiliza această rută, din cauza costurilor mari cu motorina, induse de diferenţa de nivel de peste 1.000 de metri.
Pentru a mulţumi şi alt segment de populaţie în afara electoratului tradiţional, PSD vrea să se pună bine şi cu vamaioţii. Acestora le promite o şosea rapidă între Constanţa şi Vama Veche, pentru care investiţia ar urma să se ridice la 36,7 milioane de euro.
O autostradă pe această rută a fost promisă în 2011 şi de şeful de la acea vreme al CNADNR, Liviu Costache, cu toate că traseul nu se află pe ruta coridoarelor europene de transport. Acesta a fost, de altfel, şi unul dintre motivele pentru care Costache a fost demis ulterior.
Modernizarea modernizării spre Braşov şi Constanţa
În ceea ce priveşte transportul feroviar, programul de guvernare al Cabinetului Dragnea-Grindeanu promite finalizarea unor proiecte aflate deja pe ultima sută de metri, cum ar fi reabilitarea podurilor dunărene de la Feteşti şi Cernavodă. În rest, în mare parte, se merge pe linia stabilită de Master Plan.
Că programul a fost făcut cu copy-paste (specialitatea lui Victor Viorel Ponta) o demonstrează şi următoarea formulare: “În vederea dezvoltării transportului rutier, Guvernul susține următoarele investiții”, după care sunt enumerate proiecte din domeniul feroviar.
Interesant este şi faptul că la capitolul “Proiecte de investiţii noi în feroviar” sunt menţionate sectoa-re de cale ferată care sunt deja moder-nizate, cel puţin parţial: Bucureşti-Braşov (până la Predeal este deja moder-nizat), Bucureşti-Buzău (acelaşi lucru, până la Ploieşti) şi Bucureşti-Constanţa (pe care se circulă deja cu 160 km/oră). În cazul acestei magistrale, ce-i drept, mai sunt de modernizat staţia Feteşti şi peroane din alte gări de pe traseu, care nu au mai fost terminate pentru că a fost depăşită perioada în care se puteau lua bani de la Bruxelles.
PSD vrea să demareze un proiect deja început de tehnocraţi
Tot la acest capitol al transporturilor feroviare, documentul se dovedeşte încă o dată anacronic, neadus la zi: “Printr-o consultare între Primăria Capitalei şi Ministerul Transporturilor se pot găsi soluţii de a transfera fluxul de călători din jurul marilor oraşe (ce treabă are Primăria Bucureştiului cu alte oraşe? – n.red.) din sectorul rutier spre sectorul feroviar. Principalele avantaje ale proiectului «Inelul feroviar al Bucureştiului» sunt că linia de cale ferată poate fi o bună alternativă pentru transportul urban al zonelor periferice, această linie de cale ferată poate descongestiona traficul de călători de tranzit”.
Or, proiectul centurii fero-viare a Bucureştilor tocmai ce a fost relansat de ministrul în exerciţiu al Transporturilor, Sorin Buşe, iar în curând vor începe lucrările. În ciuda disfuncţionalităţilor semnalate recent de “România liberă”, proiectul oricum se va finaliza în acest an.
