Prețul mediu de închidere a energiei electrice tranzacționate pe piața spot a crescut și ieri cu un nivel inexplicabil, ajungând la 445,47 lei/MWh, cu 12% mai mult față de ziua precedentă, când a fost înregistrat de asemenea un nivel istoric pentru această perioadă.
Comparativ, pe 4 august 20016, tranzacțiile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) s-au închis la un preț mediu de 163,36 lei/MWh, deci într-un singur an prețul electricității aproape s-a triplat. Situația este extrem de îngrijorătoare, fiindcă pe PZU se tranzacționează aproape jumătate din consum, iar aceste prețuri se vor reflecta în facturile consumatorilor și vor avea reacții în lanț pentru toată economia. Lucrurile nu s-au calmat de la începutul anului, când în România am avut zile cu cel mai ridicat preț al electricității din Europa. Efectele s-au văzut deja în facturile populației, care de la 1 iulie plătește o energie mai scumpă cu 8% în medie la nivelul țării, în timp ce furnizorii ceruseră autorităților o majorare de circa 25%.
Producătorii, acuzați că forțează prețurile
Ceea ce se întâmplă pe piață are mai multe explicații. În primul rând, se simte lipsa aportului energiei eoliene, dar și producția în hidrocentrale e mai mică, din cauza lipsei precipitațiilor, ceea ce lasă mai mult spațiu de manevră producătorilor termo, mai scumpi. Alarmați de creșterea prețului, furnizorii mari au cerut autorităților să analizeze posibilitatea de a plafona prețul energiei, pentru o perioadă de maximum șase luni, așa cum permite legea și cum s-a întâmplat în cazul polițelor RCA.
„Nu știu dacă suntem într-o astfel de situație excepțională, dar o serie de măsuri se pot lua. Prima dintre ele este să nu mai existe această obligație de a tranzacționa 100% (din energia produsă – n.red.) pe bursă”, a declarat, la un post TV, Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte. Potrivit lui Nicolescu, „această transparență maximă care funcționează pe piața din România a început să producă efecte negative, în sensul că dă posibilitatea unora care au poziții importante în piață să își maximizeze profiturile. Cred că trebuie să clarifice și statul, pentru că până la urmă vorbim de niște companii de stat care practică aceste prețuri mari, dacă este o altă formă de taxare, ținând cont că profiturile înregistrate de aceste companii de stat se duc apoi ca dividende la bugetul de stat. Mi se pare important să se acționeze pentru că situația este îngrijorătoare și lucrurile nu mai pot continua așa”.
Într-o dezbatere recentă, reprezentanții reglementatorului ANRE și ai operatorului pieței OPCOM au spus că tarifele înregistrate pe bursă în ultimul timp sunt corecte, reflectând condițiile de piață. De cealaltă parte, furnizorii de energie au dat vina pe reglementări și au cerut intervenția autorităților. Unii dintre ei au acuzat producătorii de manipularea prețului, fiindcă aceștia profită de situația actuală, raportând câștiguri mai mari. Guvernul a cerut companiilor de stat, anul acesta, ca minimum 90% din profitul pe 2016 să fie distribuit ca dividende.
Prețuri identice cu Ungaria
Datele din regiune arată că România a avut, ieri, prețuri de tranzacționare identice cu Ungaria în fiecare dintre cele 24 de ore, încheind cu o medie de 97,72 euro/MWh, în timp ce în Slovacia prețul mediu a fost de 75,29 euro/MWh, iar în Cehia, de 36,20 euro/MWh. Și în Bulgaria a fost mai ieftin. „Pe zona noastră de cuplare cu Ungaria prețurile au fost mai mari. Cauzele, în principiu, sunt căldura și seceta”, ne-a declarat Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România.
Citește ziarul integral în format .pdf AICI!
