Declaraţiile senatorului PSD Adrian Ţuţuianu, referitor la implicarea transnaţionalelor în organizarea protestelor antiguvernamentale din România, este criticată de experţii chestionaţi de „România Liberă“.
Aceştia atrag atenţia asupra avantajelor pe care le are prezenţa firmelor multinaţionale în economia unei ţări şi notează şi efectele negative pe care le pot aduce acestea.
Astfel, transnaţionalele sunt un factor esenţial de dezvoltare a economiei, care s-a structurat în urma procesului de globalizare. Ele tind să-şi optimizeze profiturile acolo unde acţionează, dar pot fi obligate prin metode gentile să investească în ţările precum România.
Lipsă totală de viziune
„Eu am rămas uimit de lipsa de viziune a acelui domn, care este preşedintele Comisiei de Supraveghere a SRI, care a propus cercetarea multinaţionalelor. Asta este un lucru care nu se face niciodată“, a declarat „României libere“ profesorul universitar de Economie Mircea Coşea.
“În momentul în care Parlamentul unei ţări emite astfel de teorii, în viitor va exista o teamă faţă de această ţară, unde există posibilitatea anchetării multinaţionalelor doar pe prezumpţii. Nu există nici o dovadă că ele au fost în piaţă sau că şi-au forțat oamenii să meargă acolo. Orice politică naţionalistă, patriotică nu cred că trebuie să înceapă cu alungarea multinaţionalelor“, a explicat Coşea.
Analistul economic Ion Radu Zilişteanu a amintit că, “în dezvoltarea industriei, serviciilor, comerţului de-a lungul anilor, capitalul a început să aibă o mobilitate din ce în ce mai mare“.
Astfel, de la o anumită dimensiune în sus, companiile au început să se coteze pe bursele din ţările lor, dar şi pe alte burse din afara ţărilor.
Pachete de acţiuni au început să circule între investitorii din diverse ţări, iar firmele care nu erau multinaţionale au devenit multinaţionale.
Firme care au ajuns la o anumită cifră de capital au ajuns să-şi mărească reţeaua de distribuţie în alte ţări decât cele în care erau bazate şi să atragă capital suplimentar de lucru, mărindu-şi capitalul social ş.a.m.d., spune Zilişteanu, care e profesor de Finanţe-Bănci la ASE.
Aproape că nu mai există companie peste o anumită dimensiune care să nu fie transnaţională.
Problema externalizării profitului
UE tinde acum să rezolve acest lucru, prin directiva care spune că utilizarea profiturilor se face în ţara în care se fac profiturile. Chestiunea cu preţurile de transfer a fost luată foarte în serios în toate ţările UE, inclusiv în România. ANAF are o divizie specializată, care se ocupă numai de preţurile de transfer.
Impactul economic
Companiile cu investiție străină directă au avut, în 2015, o cifră de afaceri cumulată de 143,8 miliarde de euro, în creștere cu 1,6% față de anul anterior, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României.
Cumulate, afacerile companiilor ce au cel puțin un acționar străin au reprezentat aproape 90% din PIB, se arată într-o analiză newmoney.ro.
Numărul mediu al angajaților din aceste companii se ridică la 1,2 milioane de persoane, cu 3,7% mai mult decât în 2014. Mai exact, peste un sfert dintre angajații din România lucrau într-o companie cu investiție străină direct, potrivit calculelor NewMoney, pe baza datelor Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Printre cei mai mari angajatori privați se numără Kaufland, OMV Petrom, Dacia și Profi.
Propaganda rusă
În ultima perioadă și Vladimir Putin se axează pe criticarea transnaţionalelor.
“Eu nu am vrut să zic aceasta. Aşa e, mai face Putin la fel. Este o metodă de un securism primitiv“, a reacţionat Coşea.
“Cred că s-ar putea, dacă va guverna în continuare PSD, cu un guvern care are minte la cap, să lămurească multinaţionalele să urmeze aşa-numita politică de economie socială, pe care vor să o pună în practică francezii: stimularea multinaţionalelor de a investi mai mult în România“, a opinat universitarul.
"Putin face la fel. Este o metodă de un securism primitiv.“ – Mircea Coşea, profesor universitar de Economie
EFECTE
NEGATIVE: ► Îşi exportă capitalul prin aşa-numitele preţuri de transfer. Din profiturile pe care le fac, plătesc consultanţă în altă ţară, care e un paradis fiscal şi îşi optimizează veniturile.
POZITIVE: ►Accesul gratuit al unor ţări mai puţin dezvoltate la tehnologie occidentală este fundamental. ► Populaţia are acces la o gamă mai mare de produse la preţuri relativ accesibile. ► Sunt investiţii străine, ce înseamnă dezvoltare economică pentru ţara în care apar.
143,8 miliarde de euro este cifra de afaceri cumulată a companiilor cu investiție străină din România în anul 2015
Topul firmelor cu datorii la stat
În comparație cu firmele multinaționale, cele românești au datorii mai mari la stat sau sunt chiar în faliment. Dacă în privința companiilor cu capital străin putem vorbi despre externalizarea profitului, cele autohtone au doar pierderi, nici vorbă de profit.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, în august 2016, o listă a datornicilor mari la bugetele statului. Astfel, 139.479 de companii mici aveau datorii totale de circa 17,5 miliarde euro, de 20 de ori mai mult decât valoarea datoriilor firmelor mari, acolo unde sunt incluse și companiile multinaționale.
Tot anul trecut , ANAF a publicat și topul datornicilor la stat, pe primul loc aflându-se compania Oilfield Exploration Business Solutions SRL – controlată de kazahii de la KazMunayGas, care deţine Rompetrol.
Pe locul doi se află Complexul Energetic Hunedoara, companie de stat în insolvenţă, urmată de European Food, companie controlată de fraţii Micula , Societatea Română de Televiziune, firma de pariuri Public Games, aflată în faliment şi Grup Servicii Petroliere, firmă controlată de Gabriel Comănescu.