Dezincriminarea abuzului în serviciu dacă prejudiciul nu depăşeşte 200.000 de lei le-ar fi dat posibilitatea aleşilor locali să fragmenteze contractele mari, după reţeta aplicată în vremea guvernării Năstase de fostul ţar de la CFR Mihai Necolaiciuc.
Două acte normative – unul deja promovat pe şest de Cabinetul Grindeanu şi un altul care a scos lumea în stradă, drept pentru care a fost retras – le dau liber aleşilor locali şi nu numai să scape de ameninţarea puşcăriei în cazul în care atribuie contracte pe ochi frumoşi.
În cazul Ordonanţei 13, care a fost retrasă duminică, sub presiunea celor peste 300.000 de oameni adunaţi în Piaţa Victoriei, dar şi a altor sute de mii care protestau în toată ţara, lucrurile sunt simple. Se stabilea un plafon de 200.000 de lei pentru prejudiciu, nivel sub care nimeni nu mai răspunde penal pentru abuz în serviciu. Dincolo de faptul că actul normativ era cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea, în dosarul căruia prejudiciul abia dacă depăşeşte 100.000 de lei, el ar fi produs efecte şi la nivelul conducătorilor de unităţi administrativ-teritoriale: primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene.
Aceştia nici nu trebuie să inventeze apa caldă, pentru că metoda a fost deja patentată, în vremea Guvernului Adrian Năstase, pe când la cârma Ministerului Transporturilor se afla Miron Mitrea, de „ţarul” de la acea vreme al CFR SA Mihai Necolaiciuc. Primii doi au trecut deja pe la puşcărie şi au fost între timp eliberaţi, iar ultimul se află în continuare în spatele gratiilor.
Manevra din Gara de Nord
Metoda este simplă: fragmentezi un contract cu o valoare mare în mai multe contracte de dimensiuni mai mici şi aşa scapi de ancheta penală. Aşa a făcut Mihai Necolaiciuc cu iluminatul public al peroanelor din Gara de Nord din Bucureşti. Dacă ar fi atribuit contractul pentru toate cele 14 peroane ale gării, valoarea sa ar fi „sărit” de pragul de la care legea îl obliga să organizeze licitaţie. Aşa că a făcut contracte de iluminat pentru fiecare peron în parte şi le-a dat, prin atribuire directă, aceleiaşi firme. Totul, legal, pentru că nu pentru această manevră a ajuns în cele din urmă în spatele gratiilor.
Aşa ar fi procedat, în 2017, şi aleşii locali – pur şi simplu ar fi fragmentat contracte mari în altele mai mici, scăpând de sudorile reci din timpul nopţii. DNA nu mai putea să vină să-i ia, pentru că prejudiciul nu depăşea 200.000 de lei.
Liber la cheltuieli discreţionare
Aceste prevederi au fost însă abrogate sau, cum s-a scăpat premierul Sorin Grindeanu, prorogate. Dar a intrat în vigoare o altă ordonanţă a Executivului condus din umbră de Liviu Dragnea. Este vorba de Ordonanţa 9, prin care se suspendă pentru un an de zile unele prevederi din Legea finanțelor publice. Mai pe româneşte, autoritățile centrale și locale pot angaja credite fără plafonul maxim la care le constrânge Legea pentru prudență și pot schimba destinația fondurilor, remarcă curs-deguvernare.ro. Şi mai este o ordonanţă prin care Guvernul alocă 30 miliarde de lei (6,6 miliarde de euro), sub formă de credite angajament, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).
Ministerul Finanţelor sus-ţine că Ordonanţa 9 respectă întocmai legislaţia în vigoare și suspendă doar obligația de evidențiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale.
„Pentru asigurarea derulării în bune condiții a contractelor multianuale pentru realizarea obiectivelor de investiții în infrastructură, comisiile reunite au adoptat următorul amendament: «Pentru anul 2017, angajarea cheltuielilor pentru finanțarea acțiunilor anuale se face în limita creditelor bugetare aprobate, cu excepția acțiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament». De asemenea, pentru clarificarea prevederilor specifice legilor bugetare și pentru eliminarea oricărei posibilități de interpretare, comisiile reunite au adoptat următorul amendament, care precizează în mod expres că se menține răspunderea în fața legii pentru cheltuirea banului public: «În anul 2017 prevederile alineatelor (1), (2), (3) și (4) ale Art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică de către toate instituțiile și autoritățile publice». În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au susținut amendarea proiectului Legii bugetului de stat cu cele două amendamente“, se arată în comunicatul Finanţelor.
Primul beneficiar al alocării uriaşe pentru PNDL este actualul ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh, cea care a fost pe punctul de a deveni prim-ministru, înaintea lui Sorin Grindeanu. Şi să nu uităm că PNDL este creaţia de suflet a lui Liviu Dragnea, pe vremea când el conducea Ministerul Dezvoltării Regionale. Şi care acum conduce, de facto, Guvernul.
