2.1 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSpecialPoate supravieţui România fără termocentrale?

Poate supravieţui România fără termocentrale?

Un sfert din capacităţile de producţie ale Complexului Energetic Oltenia vor fi închise în perioada următoare, însă nici alte unităţi emblematice ale termoenergeticii româneşti, precum CE Hunedoara, nu se simt prea bine. Sistemul energetic nu poate supravieţui însă fără termocentrale, în condiţiile în care, din 2018, ajutorul de stat pentru acestea nu va mai fi permis. Ce este de făcut?

Privite drept Cenuşăreasa energeticii, termocentralele din România au un viitor incert. În condiţiile în care doar câteva au fost modernizate în ultimii 20 de ani, astfel încât să producă mai ieftin energia, din 2018 statul îşi va lua mâna de pe acestea. Ajutorul de stat manifestat inclusiv prin iertarea acestora de datorii nu va mai fi permis la nivelul UE, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedinte al Consiliului Concurenţei (CC).

“Să vedem dacă reuşim anul acesta să ajungem la o soluţie agreabilă pentru viitorul cărbunelui, unde este cel mai mare impact. Hunedoara (complexul energetic – n.red.) a generat pierderi în trecut de 1 miliard de euro, care pot fi considerate ajutor de stat. Oltenia e într-o situaţie mai bună, dar există în continuare solicitări de închidere a unor capacităţi care nu sunt rentabile”, spune el.

În lunile următoare “vom vedea cât de dramatice” vor fi restructurările la cei doi producători de energie, mai spune şeful CC.

Restructurarea celor doi producători de cărbune şi electricitate este cerută de Fondul Monetar Internaţional.

O parte a termocentralelor, închise

Practic însă nu toate unităţile vor fi salvate. “Un sfert din capacităţile de producţie ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) vor fi închise în perioada următoare (…). Am înaintat astfel 4 grupuri energetice pe care le vom închide – 1 și 2 Brăila şi 1 si 6 Turceni pe care le vom și scoate din funcţiune”, spune Laurenţiu Ciurel, director al CE Oltenia. Alte termocentrale sunt deja pe moarte. Este cazul termocentralei Doiceşti Dâmboviţa, aflată în procedură de lichidare şi al celei de la Borzeşti Bacău care se tot caută fără succes cumpărător. Alte două importante termocentrale, Mintia şi Paroşeni sunt scena protestelor sindicale repetate şi ale concedierilor.

Se pune întrebarea: cum pot supravieţui termocentralele rămase pe piaţă chiar şi modernizate în condiţiile în care produc energia mult mai scump decât hidrocentralele sau unităţile nucleare şi nu sunt subvenţionate masiv precum parcurile eoliene sau votovoltaice? Merită menţinute termocentralele?

“Apare ca o modă că nu mai trebuie finanţate centralele pe cărbune căci acestea emit cantităţi mari de CO2 ori noi ne luptăm să le eliminăm. Anul trecut era o opinie a Băncii Mondiale că nu ar mai trebui finanţate acestea şi să rămânem pe surse regenerabile. Aceste abordări afectează însă securitatea energetică pentru că România are un portofoliu diversificat de surse de energie. Degeaba spunem că nu ne trebuie cărbune, ne trebuie căci este o sursă alternativă la importurile de gaz dacă acestea se opresc. Din punct de vedere naţional a existat un boom de penetrare a eolienelor şi fotovoltaicelor pe fondul unor cerinţe europene. Orice penetrare are un moment de saturaţie, iar sistemul nostru energetic nu poate gestiona mai mult de 3.000 de MW de regenerabile. Dacă se opreşte vântul şi ai 2.000 de MW în funcţiune cu ce înlocuieşti repede această producţie? Trebuie să ai puse la punct nişte metode de stabilizare a sistemului la şocuri mai ales că energiile regenerabile sunt predispuse la aceste şocuri”, spune expertul în energie Ioan Purică.

Ne reîntoarcem la mixul energetic?

Spargerea producţiei de electricitate pe surse de producţie a fost o mişcare neinspirată, spun experţi dar şi oficiali ai CE Oltenia. Consiliul Concurenţei spune într-un raport recent că că producătorii interni ar avea o poziţie mai puternică pe piaţa regională a energiei dacă ar investi (şi vinde) într-un mix de producţie, după modelul marilor companii energetice europene. “Când s-a făcut reforma, când s-a dezagregat RENEL, s-a gândit problema pe tipuri de resurse de energie. Lucrul acesta nu a fost cel mai fericit. În mod normal dacă vrei să ai şi o piaţă care să funcţioneze cu o competiţie trebuie să ai competitori de aceeaşi mărime, valoare, putere. Dacă tu spui că hidro produce ieftin este normal ca toată lumea să cumpere energia hidro”, spune Ioan Purică. În plus el opinează că producătorii din România trebuie să achiziţioneze capacităţi de producţie din alte ţări mai ales în situaţia în care ei produc scump energia iar unităţile achiziţionate o produc ieftin.

Succesul mixului energetic nu vine de la sine, opinează alţi specialişti. “Acest mix este produs într-adevăr şi de alţi specialişti însă cu o eficienţă ridicată. Nu trebuie să combini eficienţa unor capacităţi cu ineficienţa altora şi să spui uite ce revoluţie am făcut. Dacă nu eficientizezi termocentralele nu vei face decât să îngropi o societate care mergea bine. Chestia cu mixul este foarte corectă după ce ating maximul de eficienţă”, spune Dumitru Chisăliţă, expert în energie.

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

Programul de guvernare: 10 măsuri esențiale pentru sprijinirea firmelor

Guvernul propune un program de modernizare economică sustenabilă pentru România, axat pe sprijinirea firmelor, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării. Potrivit unei analize Termene.ro, obiectivul...

Semnale din Est: Numărul companiilor listate la bursa din Singapore, la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii

Bursa din Singapore a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de companii listate, ajungând la 617 în octombrie 2024, cel mai scăzut nivel din...

Republica Moldova aprobă o strategie de apărare pe zece ani: Accent pe securitate și integrarea în UE

Parlamentul Republicii Moldova, dominat de aleşi pro-occidentali, a adoptat joi o strategie de apărare pentru următorii zece ani. Documentul prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare,...
Ultima oră
Pe aceeași temă