5.7 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăSpecialPerformanţă de neimaginat: Autostrada a luat-o la vale

Performanţă de neimaginat: Autostrada a luat-o la vale

Viaductul de la Aciliu, lucrare importantă pentru care statul român şi Uniunea Europeană au plătit 44 de milioane de euro, se găseşte într-un proces de degradare continuă, deşi a fost inaugurat în urmă cu doar opt luni. Fotografii prezentate ieri pe un forum de infrastructură arată situaţia gravă în care se găseşte lucrarea, pericolul pe care îl presupune pentru participanţii la trafic devenind evident.

Fotografii ale viaductului, postate zilele trecute pe blogul construim-romania.ro deţinut de Mihai Alexandru Crăciun, pasionat de problemele infrastructurii româneşti de transport, arată distrugeri ale acestuia cauzate, cel mai probabil de alunecări ale terenului învecinat. Potrivut lui Crăciun, degradările au apărut din cauza prezenţei apei în sol.

“Straturile superioare ale solului, mai ales cele nisipoase precum în zona Aciliu, au de multe ori un comportament fluid, modelat de apa care se infiltrează, de ciclurile de îngheț-dezgheț, de greutatea proprie a solului și de greutatea construcției. Iar dacă este vorba de o cale de transport, vibrațiile induse de trafic contribuie și mai mult la deplasarea solului. Când sub stratul nisipos există un strat de sol impermeabil, atunci la limita dintre cele două se dezvoltă un plan de alunecare. Pentru că apa care se infiltrează prin stratul superior se adună pe suprafața celui inferior, prin care nu poate trece. Și astfel se creează o peliculă lubrifiantă între straturi, pe care solul moale de deasupra alunecă precum pe o coajă de banană”, spune Crăciun într-o postare pe forum, intitulată, “Tragedia Aciliu, pericol iminent”. Bloggerul subliniază că doar o expertiză tehnică poate face lumină asupra cauzelor reale. “Procesul de degradare nu este nicidecum terminat. El este în curs și va fi din rău în mai rău, poate chiar mult mai rău”, adaugă acesta.

Cum arată viaductul

Pozele postate de Crăciun sunt grăitoare. Pământul sub unul dintre capetele podului apare ca şi cum ar fi fost frământat, iar dalele de beton ce trebuiau să acopere capetele (numite şi sferturi de con)  lipsesc sau sunt crăpate. Dar alunecările nu au afectat numai autostrada. Mihai Alexandru Crăciun prezintă şi alte fotografii în care apar ţevi îndoite de scurgere a apelor pluviale, parapeţi de delimitare a căii rutiere contorsionaţi şi chiar asfalt umflat din cauza intrării sub stratul rutier a pământului ce s-a scurs de pe versanţi.

“Pe tot traseul pe ambele sensuri sunt prezente semnele evidente ale deplasărilor de teren și ale uriașelor forțe la lucru. De exemplu, pe sensul spre Sibiu, chiar sub zona unde pe deasupra trece magistrala feroviară 200, în autostradă au apărut deformări ale terasamentului sub efectul alunecării versantului. Și nu este vorba despre alunecările de suprafață, care sunt ușor de stabilizat cu ziduri de sprijin, ci de alunecări de profunzime care amenință atât integritatea autostrăzii, cât și a căii ferate, aflată la numai 30 de metri de marginea debleului”, spune Crăciun.

Autostrada erorilor

Nu este prima dată când presa dezvăluie gravele nereguli ce au suvenit în execuţia autostrăzii deschise aproape ilegal circulaţiei în noiembrie, cu puţin timp înainte de alegeri, şi fără a avea recepţia făcută. În luna septembrie 2014, „România liberă“ dezvăluia existenţa unui raport al consultantului lucrărilor, în care acesta atenţiona Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) asupra prezenţei a 200 de erori în realizarea lucrărilor.

Asfalt subţiat sub limitele minime admise, structuri de beton crăpate, straturi ale autostrăzii aşternute fără respectarea tehnologiilor corespunzătoare – erau doar câteva dintre abaterile majore. Mai mult, ca şi cum situaţia nu ar fi fost destul de gravă, CNADNR a reziliat contractul cu consultantul angajat, urmând să facă verificarea calitativă a lucrărilor cu proprii ingineri, insuficienţi numeric şi mai puţin pregătiţi.

În ianuarie 2015, „România liberă“ revenea asupra subiectului, prezentând un raport tehnic din cadrul CNADNR ce arăta, de data aceasta, erori la execuţia viaductului. „Vrem să vă atragem atenţia asupra faptului că o parte a lucrărilor efectuate de către firma dvs. nu corespund cerinţelor contractuale“, reproşa în raport antreprenorul general Salini Impregilo firmei Collini, care efectua lucrările la viaduct.

Raportul menţiona existenţa apei şi a umflăturilor asfaltului, din cauza aderenţei reduse ale straturilor de astfalt cu membrana de izolare. Bolţurile de fixare ale grinzilor erau slăbite şi, ceea ce era grav, existau fisuri pe piloni sub grinzile de reazem, se arăta în document. Potrivit măsurătorilor, doar un pilon din opt nu avea nici un capăt crăpat.

Strategiile constructorului şi ale CNADNR: să nu se afle nimic

Raportul pretindea că fisurile din capetele pilonilor de pod sunt superficiale, adică afectează doar estetic podul, dar că sunt de natură să compromită renumele constructorului. „Indiferent de cauzele problemei, de faptul că sunt doar o chestiune de estetică, fisurile observate, dacă ar fi observate de o a treia parte, neavizată, ar putea cauza daune imense imaginii companiei“, spuneau, alarmaţi, reprezentanţii constructorului Salini Impregilo în documentul obţinut de către „România liberă“.

Întrebaţi despre situaţie, oficiali ai CNADNR au afirmat ieri că s-a cerut firmei Salini Impregilo “să cerceteze cauzele situaţiei şi să vadă care sunt soluţiile”. Deocamdată constructorul ar fi început cu remedierea fisurilor, a spus oficialul menţionat ce a refuzat să fie citat. În analiză sunt implicaţi şi specialişti ai CESTRIN, Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, subordonat Ministerului Transportuilor.

În luna ianuarie, după ce „România liberă“ a informat publicul cu privire la apariţia fisurilor la pilele podului şi despre problemele reazemelor acestuia, CNADNR a trimis un comunicat în care pretindea că problemele de calitate sunt minore. Ar fi fost vorba doar de unele “microfisuri” create de ”efecte locale termice” care nu aveau nici o influență asupra caracteristicilor de rezistență ale structurii. ”Viaductul a fost supus încercărilor statice și dinamice ale suprastructurii care au reconfirmat execuția corectă a acestuia și faptul că structura este rezistentă la solicitările prevăzute de proiect și de normativele în vigoare”, spunea atunci  CNADNR. Fotografiile prezentate acum de construim-romania.ro indică însă că viaductul prezintă grave erori calitative care nu este clar cum vor fi remediate deoarece lucrările necesare sunt foarte scumpe. 

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

România cade pe locul 17 în piața auto europeană a mașinilor electrice după reducerea subvențiilor

Eliminarea primei de 10.000 de euro din programul Rabla Plus a dus la o scădere drastică a vânzărilor de mașini electrice în România, care...

Selecționerul Finlandei, dat afară după opt ani în funcție

Markku Kanerva, selecționerul Finlandei, a fost demis pe 22 noiembrie 2024, după opt ani la conducerea tehnică a echipei naționale, conform anunțului Federației Finlandeze...

Cea mai înaltă femeie din lume s-a întâlnit cu cea mai scundă femeie din lume – VIDEO&FOTO

Cea mai înaltă femeie din lume s-a întâlnit cu cea mai scundă, într-un eveniment organizat de Guinness World Records (n.r. Cartea Recordurilor). https://www.youtube.com/watch?v=yostZeDldGQ Cea mai înaltă...
Ultima oră
Pe aceeași temă