România va avea un nou sistem de redevențe abia din 2016, deși actualele cote pot fi modificate anul viitor. Consultanții fiscali spun că acest lucru arată că Executivul nu și-a făcut temele și nu a realizat studiile de impact.
Actualul sistem de redevențe pentru resursele naturale ale României va rămâne nemodificat anul viitor, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un nou mod de taxare. Ministrul Finanțelor Publice, Ioana Petrescu, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că noul mod de taxare a fost elaborat împreună cu specialiști în domeniu, după ce au fost analizate sistemele de taxare a resurselor naturale ale mai multor țări, și a fost discutat cu FMI. Viitorul sistem ar urma să fie aplicat pentru o perioadă de 10-15 ani.
“Vom avea un nou sistem de taxare a resurselor naturale, dar am gândit acest mod de taxare în așa fel încât să avem predictibilitate fiscală, să dezbatem acest nou sistem de taxare, să-l facem din timp, să nu descurajeze investițiile și să aducă bani la buget”, a spus Petrescu. Anterior, premierul Victor Ponta a declarat, în SUA, la întâlnirea cu reprezentanții companiilor energetice din luna septembrie, că: “Sistemul de redevențe va fi un sistem care să asigure, sigur, resurse bugetare la media europeană însă nu va descuraja investițiile, nu va fi un sistem în care să încercăm să luăm prea mult pentru că dacă vrei să iei prea mult după aia nu mai ai de la cine!”.
Actualele cote de redevențe petroliere sunt valabile până la 31 decembrie 2014, conform Legii 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Petrom.
Sancțiunile împotriva Rusiei scad prețul țițeiului
De ce noul an nu aduce un nou sistem de redevențe, în condițiile în care acestea sunt printre cele mai mici la nivel mondial (între 3,5% şi 13,5%, ca procent din valoarea totală a producţiei)? “Asta arată că nu și-au făcut temele. Nu au realizat studiile de impact pentru introducerea noului sistem de redevențe. Fiindcă tu poți mări redevențele și companiile să nu mai scoată petrol fiindcă țițeiul s-a ieftinit. Modelul după care se calculează redevențele este unul complex, care trebuie bine gândit”, spune consultantul fiscal, Gabriel Biriș. Acesta explică cum sancțiunile impuse Rusiei au condus la scăderea prețului petrolului: “SUA și aliații din Golf au determinat o prăbușire a prețului țițeiului astfel încât Rusia să nu mai poată finanța acțiunile militare din Ucraina. Petrolul nu s-a ieftinit din rațiuni economice, fiindcă cerere există. China și India sunt pe creștere și tot mai multe autoturisme se înmatriculează pe plan mondial. Este o strategie de supraproducție, care a împins prețul petrolului spre minim”.
Pe de altă parte, Biriș respinge ideea înlocuirii redevenţelor petroliere cu o taxă pe profitul obţinut din exploatare: “Te poți trezi că firmele respective nu mai au profit. Este un risc. Un stat puternic încheie contracte de exploatare, plătește pentru serviciile de extracție și își vinde singur petrolul. Noi nici măcar nu ne-am pus astfel problema”.
