Documente ale ministerului american de Finanțe confirmă faptul că ING Bank România a falsificat acte pentru a putea face un transfer de bani din Iran către SUA, încălcând embargoul impus țării islamice. La acea vreme, banca era condusă de Mișu Negrițoiu (foto).
Scandalul care l-a avut în centrul atenției pe Mișu Negrițoiu, actualul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și fost director al ING România, privind implicarea sa într-o tranzacție ce ar fi încălcat embargoul impus de SUA Iranului a fost readus în atenția publicului de Realitatea TV care a prezentat, în exclusivitate, câteva documente ale ministerului american de Finanțe. Reamintim că, ING Bank România a fost acuzată că s-a implicat într-un transfer ilegal de bani prin care o bancă iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania aeriană Iran Air. Deoarece motorul era produs în SUA, achiziționarea lui de către o entitate din Iran încălca embargoul impus de SUA acestei țări.
Citește și: Președintele ASF, Mișu Negriţoiu, afaceri suspecte cu Iranul
Din documentele prezentate de Realitatea, rezultă că în noiembrie 2003, când embargoul impus Iranului interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în această țară făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pentru suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Însă, în scrisoarea de credit se preciza că motorul respectiv trebuia să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Acesta urma să fie transportat la Teheran, pe aeroportul de la Mehrabad, prin Germania.
În aceeași lună, exportatorul român a contactat ING România în vederea transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul motorului de avion, astfel încât să fie îndeplinite cerințele din scrisoarea de credit a băncii Tejarat. ING Bank România, care era la acea vreme condusă de Mișu Negrițoiu, ar fi trebuit să verifice legalitatea tranzacției și să informeze cele două părți, importatorul și exportatorul, că aceasta nu poate fi efectuată deoarece se încalcă embargoul impus de SUA Iranului. Însă, din documente rezultă că ING Bank România și Banca Tejarat au modificat scrisoarea de credit astfel încât aceasta să poate fi transferabilă de către compania românească către furnizorul american. Concret, au fost schimbate descrierea mărfii astfel încât să fie eludată originea, destinația finală a bunurilor și a fost șters certificatul de origine american din documentele originale și orice referire la Iran.
O bancă americană a tulburat apele
În martie 2004, o bancă americană care urma să facă plata către furnizor a observat o discrepanță într-o cerere de rambursare legată de această scrisoare de credit și a informat ING România că din această cauză nu e autorizată să plătească. De asemenea, banca din SUA s-a adresat băncii ING Amsterdam semnalându-i problema. În același timp, Florin Cîțu, la aceea vreme economistul-șef al ING Bank România, a transmis o scrisoare conducerii ING, băncii din Olanda şi Comisiei Europene prin care semnala o serie de probleme.
„Biroul central al ING în România este de peste 15 ani afectat de probleme de integritate, acţiuni premeditate, afaceri la locul de muncă şi favoruri financiare pentru partenerii de afaceri ai directorului băncii, Mişu Negriţoiu. Nu are nici o importanţă dacă Ralph Hamers (not. red. CEO și președinte executiv al ING Bank Olanda) a fost implicat, a acoperit afacerile sau este luat peste picior. Totul a început când el era şef la Bucureşti. El trebuia ca atunci sau mai târziu să înceapă curăţenia, dar l-a susţinut întotdeauna pe Mişu Negriţoiu. În vara lui 2012 s-a aflat că ING are de plătit o amendă de 500 milioane de euro către Statele Unite, din cauza implicării în comerţul cu Iran şi Cuba. La baza cercetării americanilor au stat documente falsificate ale finanţării unei afaceri cu Iranul prin intermediul ING România, în 2003“, spune Florin Cîţu.
Ce spune Mișu Negrițoiu
În final, banca americană a raportat tranzacția către Office of Foreign Assets Control (OFAC), corp de control al Ministerului american de Finanțe care se asigură că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat. Astfel, în decembrie 2012, într-un comunicat al Trezoreriei SUA, se anunța că ING Bank Olanda a primit cea mai mare amendă aplicată vreodată, respectiv 619 milioane de dolari, pentru mai multe încălcări ale embargourilor impuse de guvernul american unor țări precum Cuba, Myanmar, Coreea de Nord, Sudan, Siria, dar și Iranului. Comunicatul arată că valoarea totală a tranzacțiilor făcute de ING Bank care au încălcat embargourile ar fi depășit 1,6 miliarde de dolari.
În replică, la noile informații prezentate de Realitatea, Mișu Negrițoiu a declarat: “Acţiunile efectuate în 2003-2004 nu au fost niciodată coordonate de mine, în calitatea de director general adjunct. Acţiunile respective au făcut obiectul unor investigaţii interne la timpul respectiv, fără ca vreun document să menţioneze numele sau implicarea mea. Asocierea acestor fapte cu numele meu reprezintă simple presupuneri”. Postul TV susține că, potrivit unor surse, Mișu Negrițoiu se află pe lista neagră a Departamentului de Stat american și ar putea primi interdicție de a intra în SUA pentru o perioadă de timp ca urmare a acestui delict. Informația nu ne-a putut fi confirmată însă de Ambasada SUA la București, care a precizat că nu poate oferi informații despre vize individuale.
619 milioane de dolari reprezintă amenda-record pe care ING Bank Olanda a trebuit să o plătească SUA, pentru mai multe încălcări ale embargourilor impuse de guvernul american unor țări.
