Oficiali din cadrul Ministerului Transporturilor susţin că managerii de la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti reduc nejustificat din cheltuiielile firmei, astfel încât să crească bonusurile primite la sfârşitul anului. Acuzaţiile sunt respinse însă de responsabilii companiei.
Acuze formulate recent de către Ministerul Transporturilor la adresa foştilor manageri privaţi de la Aeroporturi Bucureşti ridică noi semne de întrebare asupra eficienţei sistemului de gestiune a companiilor de stat. Oficiali ai MT susţin că managerii privaţi de la companiile subordonate manevrează bilanţurile companiilor şi activitatea acestora astfel încât companiile să ajungă pe profit, scopul final fiind încasarea bonusurilor. Acest sistem s-ar fi aplicat la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) până în iunie 2014 când la conducerea companiei se găsea Radu Merica, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Liviu Radu, director general.
Într-o notă a MT cei doi sunt acuzaţi că au redus în mod artificial, dar şi periculos, cheltuielile aeroportului cu peste 40 de milioane lei faţă de nivelul prognozat în buget. Deoarece cheltuielile au fost tăiate cu 23% faţă de nivelul acestora din buget iar veniturile au scăzut doar cu 18%, CNAB a ajuns în final pe profit. Cheltuielile cu amortizarea au fost reduse cu 10 milioane lei prin amânarea recepţiei unor lucrări (deoarece obiectivul nu intră în exploatare, acesta nu înregistrează cheltuieli cu amortizarea), cele cu constituirea unor provizioane cu 20,5 milioane lei. Cheltuielile cu reevaluarea terenurilor au fost reduse artificial cu 8,5 milioane lei, iar cele cu salariile cu 4,2 milioane lei.
Diminuarea cheltuielilor s-a făcut inclusiv prin neefectuarea unor lucrări importante precum cele dedicate siguranţei şi securităţii aeroportuare, spun oficialii MT. Faţă de buget, cheltuielile realizate în 2013 au fost cu 23% mai mici. “Efectul nerealizării cheltuielilor se resimte în anii următori prin multiplicarea exponenţială a cheltuielilor, declasificarea aeroportului, oprirea unor sisteme echipamente care nu mai corespund”, afirmă oficialii MT.
Nu este clar ce bonusuri vor înacasa foştii manageri pe baza rezultatelor pozitive. Aceasta deoarece situaţiile financiare (bilanţul pe 2013) nu au fost aprobate. Însă, deoarece s-a înregistrat un profit de 12 milioane euro se poate vorbi de un rezultat pozitiv şi de bonusuri cuvenite managerilor.
Cum se apără fostul şef al CA
Făcând precizarea că aude în premieră de aceste acuze, Radu Merica respinge orice învinovăţire a sa. “Ce aud este ceva complet nou. În calitate de preşedinte al CA nu intru în detalii de genul acesta”, spune el. Merica adaugă că a dorit chiar angajarea unui auditor din Big Four exact pentru a oferi încredere asupra bilanţului companiei. “Am vrut să avem o opinie onorabilă reputabilă căci în bilanţ poţi spune multe din condei”, spune el.
Cât priveşte aşa-zisa amputare a unor cheltuieli operaţionale importante, Merica afirmă că a tăiat cheltuieli aferente unor contracte oneroase. Spre exemplu, spre deosebire de aeroportul din München, cel de la Bucureşti avea un contract inutil de maentenanţă gard. “M-am dus la München cu domnii directori şi le-am zis: Ce are gardul acesta căci este cel mai normal gard? E un gard ca toate gardurile, nu este nici inteligent, nu e nici prost, este o împrejmuire de securitate de aeroport internaţional. De ce nemţii nu au nevoie de mentenaţă la gard şi eu am nevoie nu ştiu!”. Merica afirmă că aeroportul din Ausburg cu 40.000 de mişcări de aeronave pe an are angajaţi 25 de oameni, aeroportul Băneasa cu doar 4.000 de mişcări are 170 de salariaţi din care 25 sunt pompieri. Merica acuză că sistemul de reglementări este făcut astfel încât să ducă la dirijarea contractelor către anumite firme. Spre exemplu, dacă vrea să elimine cerinţe absurde privind gardul de împrejmuire a aeroportului, un manager privat nu poate schimba nimic. Reglementările sunt făcute de stat, iar propunerile de modificare se lovesc de un zid. Pe baza acestor reglementări se impun doar anumite tipuri de garduri care pot fi făcute doar de o anumită firmă care câştigă contractele statului, spune Merica. Acestea sunt exemple de cheltuieli amputate de fostul şef al CA. Cât priveşte nerepararea uneia din cele două piste, Radu Merica spune: “Pentru repararea pistei nu s-a făcut nici un fel de procedură de licitaţie, de abia acum au făcut-o. Oricum ar fi durat mult mai mult până intră o reparaţie de pistă pe amortizare iar aceasta s-ar fi făcut în 40 de ani, deci suma ar fi fost mică. Niciun manager responsabil nu ar fi amânat lucrarea ca să evite intrarea a 2% din lucrare pe amortizare. Hai să fim serioşi, este o glumă”. Merica afirmă că nu a negociat niciodată nivelul bonusurilor din contractul său şi că a fost dezinteresat de acestea. Potrivit primei forme a contractului său, bonusurile erau de 1.200 de euro pe lună dacă se îndeplineau anumite criterii.
