Societăţile membre ale Asociaţiei Societăţilor Financiare (ALB România), majoritatea firme de leasing, au acordat credite noi pentru consumul personal în valoare de 337 milioane euro în 9 luni din 2014, faţă de 269 milioane euro în aceeaşi perioadă din 2013.
„Volumul previzionat de finanţări în leasing în 2014 ar putea ajunge la un portofoliu de 1,3 miliarde euro”, a declarat preşedintele Consiliului de Leasing al Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România, Felix Daniliuc.
„Aş remarca faptul că agricultura a avut un impact important în PIB, în acest an, iar finanţările ALB în acest sector au reprezentat 29%, la 30 septembrie, faţă de 24% în septembrie 2013. Încheiem anul 2014 cu un volum de finanţare de 1,3 miliarde euro. Ne preocupă tendinţele care se formează în jurul nostru. Vedem clar să se conturează tendinţa către zona de utilizare a bunului în leasing în detrimentul proprietăţii. Acest concept trebuie să fie pus din ce în ce mai mult în valoare, pentru că leasingul poate crea valoare adăugată pentru clienţi, acţionari, economie şi autorităţi. Leasingul este inima economiei”, a spus Daniliuc.
Lovitură de la Guvern
Acesta a criticat reglementarea privind limitarea la 50% a deducerii TVA la achiziţiile în leasing ale bunurilor productive.
„M-a surprins reglementarea de a limita la 50% deducerea TVA la achiziţiile în leasing productive, măsură percepută că ar putea aduce beneficii. Pe hârtie este o soluţie care aduce beneficii, dar în realitate nu a demonstrat nimeni acest lucru”, a subliniat preşedintele Consiliului de Leasing al ALB.
Portofoliul ALB după tipul de credit, la 30 septembrie 2014, arată un procent de 0,7% la creditele industriale în leasing, faţă de 1,5% în aceeaşi perioadă din 2013, şi de 4% la creditele pentru vehicule, faţă de 4,6% în 2013, dintr-un portofoliu total de 837 milioane euro. Creditele nou-acordate (leasing) au totalizat 8% în industrie, la 30 septembrie acest an, dintr-o valoare totală de 379 de milioane euro, iar cele auto au reprezentat 3% din total, faţă de 3,7% în nouă luni din 2013.
Leasingul, lider absolut pe zona IFN
Companiile de leasing deţin 59% din piaţa de finanţare din sectorul IFN, iar volumul finanţat în leasing, în perioada 2007-2008, a reprezentat între 1,3-1,8% din Produsul Intern Brut al României, arată un studiu al Deloitte Consultanţă.
„Leasingul oferă forţă coloanei vertebrale a economiei, sectorul IMM, care este vitregit de finanţare. Avem o piaţă financiară cu o adâncime redusă, în care finanţarea prin bănci este mai mult accesibilă marilor companii”, a spus Melania Hăncilă, director în cadrul firmei de consultanţă.
Potrivit studiului, Instituţiile Financiare Nebancare (IFN) finanţează serviciile în proporţie de 50% din portofoliu şi sectorul agricol în proporţie de 15%, comparativ cu 5%, finanţarea agriculturii de către bănci.
Hăncilă a precizat că „cele mai mari rate de multiplicare în economie le au finanţările în industrie, construcţii, comerţ şi agricultură”.
Creştere în 2014
Societăţile cu statut IFN membre ale Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România au acordat credite noi pentru consumul personal în valoare de 337 de milioane euro, în nouă luni din 2014, faţă de 269 milioane euro în aceeaşi perioadă din 2013, arată statisticile ALB.
În volum, creditele de nevoi personale au reprezentat 40,9%, faţă de 41,2% în 2013, cele revolving, inclusiv pe card, au reprezentat 48,8% (49,2% în nouă luni din 2013), iar creditele la punctele de vânzare 10,3%, faţă de 9,6% în nouă luni din 2013.
În funcţie de valoare, din totalul de 379 milioane euro al tuturor tipurilor de împrumuturi nou-acordate, în nouă luni din 2014, 39% au fost creditele între zero şi 1.000 de euro, cele între 1.000 şi 5.000 de euro – 41%, creditele între 5.000 și 10.000 de euro au fost în proporţie de 11%, iar cele de peste 10.000 de euro au reprezentat 9%. Creditele nou-acordate cu valoarea între 1.000 şi 5.000 de euro au fost în creştere, reprezentând 41%, la 30 septembrie 2014, faţă de 39% la opt luni din 2013.
După zona de reşedinţă a clienţilor, 77% sunt din mediul urban, iar 23% din mediul rural, cel mai mare grad de finanţare, de 20%, fiind înregistrat în Bucureşti, urmat cu 15% de regiunile Sud-Est şi Sud-Muntenia. Regiunea Nord-Est are un grad de finanţare cu noi credite de 12%, Sud-Vest 11%, iar Nord-Vest, Centru şi Vest, de 9%.
Reglementare unitară
Secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România, Adriana Ahcearliu, consideră că este necesar ca Banca Naţională să acorde un tratament „unitar” pentru toate categoriile de Instituţii Financiare Nebancare (IFN) şi standarde egale de reglementare.
„Aceste cifre (ale BNR – n.r.) evidente şi care îşi păstrează valabilitatea chiar şi în perioadă de criză, dovedesc foarte clar faptul că un anume grad de prudenţialitate impus IFN-urilor, aşa cum este el în Registrul General, trebuie păstrat unitar pentru toate categoriile de IFN-uri, iar menţinerea unor standarde diferite de reglementare pentru Instituţiile Financiare Nebancare creează, dincolo de ceea ce este evident, riscul reputaţional, creează o piaţă neechilibrată din punctul de vedere al reglementării competiţionale”, a declarat Ahcearliu pentru Agerpres.
Secretarul general al ALB consideră că reglementatorul nu ar trebui să aplice standarde diferenţiate jucătorilor din piaţa IFN.
„Banca Naţională vede instituţiile financiare nebancare sub standarde diferite. Cele care sunt în Registrul Special nu sunt supravegheate, ele au un standard minim impus de Banca Naţională, nu sunt auditate de BNR şi nu sunt obligate să respecte normele de prudenţialitate şi de adecvare a capitalului, care sunt impuse IFN-urilor din Registrul General. Dacă luăm situaţia strict statistic, din punctul de vedere al volumului, nu al numărului de jucători, Registrul Special are indicatori de performanţă mult mai scăzuţi decât în Registrul General în care inclusiv indicatorii de profit sunt mult mai crescuţi faţă de cei din Registrul Special, în care cei incluşi nu sunt supravegheaţi”, a explicat reprezentantul ALB.
