Cei doi producători auto importanţi din România, și anume Renault-Dacia Piteşti şi Ford Craiova, au lansat zilele trecute critici mai mult sau mai puţin voalate privind starea precară a reţelei rutiere naţionale. Nemulţumirile sunt de înţeles. Ţine seamă de interesele economiei Master Planul General de Transporturi (MPGT)?
Starea proastă a infrastructurii rutiere, feroviare şi navale din România nemulţumeşte producătorii auto importanţi din România, respectiv Ford Craiova şi Renault Dacia Piteşti. După ce au optat pentru capacităţi de producţie aflate în afara arcului carpatic, oficialii celor două uzine par a regreta alegerea făcută. Le este greu să exporte producţia către vest şi chiar către Constanţa şi primesc cu greu din zona Transilvaniei componentele necesare fabricaţiei. Parcă înţeleşi între ei, vârfurile managementului Ford şi Renault-Dacia au criticat public starea proastă a reţelei de transport, afirmând că la nivel european este de neînţeles cum România nu şi-a putut construi autostrăzile necesare.
Ford, cu maşinile prin Craiova
Producătorul american este în prezent obligat să îşi plimbe platformele cu autoturisme prin oraş, căci fabrica este situată în zona de sud-est a municipiului pe un drum naţional care cu îngăduinţă poate fi considerat cu două benzi pe sens. „Cei de la Ford Europe nu pot înţelege de ce într-o ţară din Uniunea Europeană nu se pot face autostrăzi, nici după 5 ani de scandal al societăţii civile. Nu pot înţelege. În Portugalia, când am investit într-o uzină, au venit autorităţile şi au construit o autostradă de 300 de kilometri într-un an. Într-un an! Nu putem pur şi simplu înţelege cum, la şapte ani de la investiţiile de la Craiova, autorităţile române nu sunt în stare să facă un drum expres, darămite o autostradă.” a spus zilele trecute Zoltan Brassai, fost director general al producătorului. După socotelile lui, dacă Ford ar produce la capacitate maximă ar urma să intre şi să iasă zilnic din fabrică 240 de camioane cu maşini, ceea ce ar face ca “primul pod să cadă sub greutatea transportată zilnic”. Camioanele ar pleca la fiecare 5 minute şi ar bloca întregului municipiu.
Uzina ar avea nevoie de o autostradă spre Piteşti (de unde să ducă autoturismele la Constanţa) de un drum rapid spre Calafat, port în care maşinile să fie suite pe vapoare. Complementar Dunărea trebuie dragată pentru a permite circulaţia navelor de transport.
Cât din aceste dorinţe se regăsesc în MPGT? Mai nimic. Există într-adevăr o autostradă Craiova-Piteşti, însă nu rezultă clar dacă aceasta va fi făcută prin concesiune (o licitaţie fiind începută acum doi ani) sau din fonduri europene. Modernizarea drumului Craiova-Calafat nu este menţionată în MPGT şi la fel lipsesc şi proiectele de dragare a Dunării sau de amenajare a portului Calafat. Cine citeşte MPGT nu găseşte nici o referire la marii producători auto. “Dunărea nu a mai fost dragată în această zonă de pe timpul lui Ceauşescu (…) nu putem folosi portul de la Calafat pentru a încărca maşinile pe vapoare, fapt care ne-ar ajuta foarte mult. Dunărea este, pur şi simplu, prea puţin adâncă în această zonă pentru a putea transporta vapoare cu maşini în mod eficient”, spune Brassai.
Renault-Dacia vrea către Sibiu, MPGT pe Valea Prahovei
De folos atât pentru Ford, cât şi pentru Renault-Dacia ar fi o autostrada Sibiu-Piteşti. Zilele trecute, oficialii Dacia au trecut din nou la ameninţări. “Cred că până în 2020 ne vom descurca, dar dacă nici după 2020 nu e gata secțiunea, cred că trebuie sa luăm unele decizii. Nimeni la Renault-Nissan nu va înțelege după 2020 cum de nu există un sistem minim de autostrăzi în România. Dacă Sibiu-Piteşti nu e gata până atunci, va trebui să luăm decizii importante”, spunea zilele trecute Nicolas Maure director general Dacia.
Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor a preferat iniţial opţiunea unei autostrăzi pe Valea Prahovei către Braşov. De abia ulterior, sub presiunea publică a acceptat ideea unui drum expres pe Valea Oltului, upgradat tot în urma criticilor la profil de autostradă. Potrivit lui Ioan Lixandru, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Logistică şi acţionar al firmei Camion Logistic, realizarea unei autostrăzi de legătură între Moldova, zonă cu potenţial economic şi de resurse umane ridicat, şi centrul Transilvaniei, trebuie să fie o altă prioritate. Proiectul unei autostrăzi care să pornească de la Iaşi-Albiţa şi apoi să meargă către Tg.Neamţ şi Ditrău în Harghita este prezent în MPGT, însă se prevede ca până în 2020 să fie construit doar sectorul de autostradă de pe teritoriul regiunii Moldovei. Acest fapt va face ca proiectul să fie util doar regional, fără să ajute potenţialii investitori ce ar dori să deschidă capacităţi de producţie în nord-estul ţării.
