„Aproape 70% din străinii care s-au cazat în primul trimestru în hotelurile şi pensiunile din România au venit pentru afaceri, congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, şi doar 30% au ajuns pentru vacanţe”, arată datele INS. Imaginea astfel prezentată arată o țară în care economia duduie și care este vizitată cu preponderență de oamenii de afaceri. Care este situația reală, dincolo de cifre?
„În țara noastră nu mai există turism de afaceri. A fost până în 2008. Am mai găzduit câteva conferințe organizate cu fonduri europene, dar puține. Singurele care au mai avut buget pentru astfel de evenimente au fost companiile farmaceutice. Mă îndoiesc însă că străinii au venit pentru conferințe sau congrese. Pot fi mici întreprinzători care vin să vadă la fața locului dacă pot face afaceri. Acum în turismul de business, cuvântul de ordine este supraviețuirea. Iar dacă nu dăm drumul economiei reale ne ducem cu totul de râpă”, spune Mihail Acatrinei, directorul general al hotelului Majestic din Capitală. Acesta arată că înainte sejurul mediu pentru turismul de afaceri era de 2,5 zile, iar acum s-a redus la o noapte. ”Este adevărat că anul acesta unele orașe, cum ar fi Iași, Cluj, Oradea și Timișoara au mers mai bine decât Capitala la capitolul turism de business, însă nu vorbim despre un boom. Pentru hotelul pe care îl conduc, în prezent, acest tip de turism a scăzut la 10%, iar, în medie, pentru București acesta nu depășește 25% din totalul afacerii”, susține Acatrinei.
Și Dragoș Răducan, vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), se arată nedumerit: „Nu știu care este formula de calcul și cum au ajuns la concluzia că 70% din străinii care vin la noi în țară se deplasează pentru afaceri. Nici datele nu știu cum sunt obținute fiindcă formularul de la hotel nu conține termenul de turism de afaceri”, spune acesta.
Ciprian Popescu, președintele Comisiei de incoming a Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), are un posibil răspuns: „Avem 700 de societăți mixte și multinaționale. Numai Executivul face 50 de rotații pe an, directorii care au cetățenie străină plecând la sfârșit de săptămână în țara de origine. Iar INS-ul îi ia în calcul de 50 de ori pe an. Nu am susținut niciodată că INS ne furnizează statistici riguroase”, explică acesta. Popescu estimează piața turismului din România (mai puțin cea a turismului de afaceri) la circa 50 de milioane de euro/an, aproximativ 300.000 de vizitatori de peste hotare venind în țara noastră pentru circuite și croaziere. Însă câți bani aduce României turismul de afaceri rămâne o necunoscută atât pentru reprezentantul ANAT, cât și pentru cel al FPTR.
Ce spune INS
Numărul de „turişti” nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni turistice a fost de 309.000 în primul trimestru, iar totalul cheltuielilor acestora a depăşit 876 de milioane de lei. Conform INS, principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-au reprezentat afacerile, cheltuielile acestora cumulând 77,1% din total. Cel de-al doilea motiv pentru care au venit străinii în România îl constituie călătoriile în scop particular (30,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 22,9% din total. Statistica include, însă, alături de călătoriile pentru vacanţe, şi deplasări pentru cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.
Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (48,9%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (91,3%). Ca şi în cazul călătoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiştii nerezidenţi sosiţi în România în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (45,8%), din care cazarea cu mic dejun inclus deţine ponderea principală (85%).
Din totalul străinilor care au sosit în România, 41,3% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,8% şi-au organizat singuri sejurul. Cei mai mulți au venit cu avionul (80,2%), iar restul cu autoturismele proprii (12,3%), autocare și autobuze (5,6%) etc.
Datele Eurostat arată că, deşi numărul de nopţi petrecute de turiştii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1%, turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puţin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara ţării. Turiştii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopţi, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.
