Gazoductul Iași-Ungheni inaugurat recent cu fast de premierul Ponta și omologul său din Republica Moldova rămâne un proiect bifat doar pe hârtie, dar nefuncțional încă. Primul ministru, Iurie Leancă, arată că subsidiara Gazprom – Moldovagaz, nu a ajuns la o înțelegere cu statul moldovean privind importul de gaz din România.
„Conducta Iași-Ungheni este una simbolică și are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Ați văzut că țeava este funcțională când a fost aprinsă flacăra la Ungheni, a precizat Leancă, într-o intervenție televizată. Premierul moldovean a promis că în luna octombrie, adică cu o lună întârziere față de data stabilită, gazul românesc va ajunge în Republica Moldova.
Leancă susține că până în prezent nu s-a reușit stabilirea unei formule de import a gazului din România, deoarece rețeaua de distribuție aparține Moldovagaz unde acționar majoritar este concernul rus Gazprom.
„Din păcate, uneori detaliile nu le cunoaștem în totalitate. După ce am dat în exploatare acest gazoduct, au apărut unele detalii. Noi avem o situație foarte specifică, atunci când distribuitorul de gaze din Republica Moldova, care este o entitate cu prezență de 50+1, sunt reprezentanții Gazprom-ului. Aceasta înseamnă că trebuie să găsim o formulă cu Moldovagaz pentru a achiziționa gazul românesc, care este adevărat, în volume relativ mici“, a declarat Iurie Leancă.
Reprezentanții companiei Romgaz ne-au confirmat faptul că se află în discuții cu partea moldoveană, negocierile fiind în derulare. „Prețurile nu sunt stabilite deocamdată, deoarece negocierile nu s-au finalizat. Romgaz este deschis pentru o colaborare și așteptăm rezoluția lor cu privire la propunerile înaintate. Până la această dată nu au fost făcute livrări de gaze naturale de către Romgaz în Republica Moldova”, au precizat aceștia.
Am solicitat un punct de vedere și companiei Moldovagaz, însă până la închiderea ediției nu am primit nici un răspuns.
UE suplimentează fondurile
Interconectarea României și Republicii Moldova prin gazoductul Iași-Ungheni era văzută ca un prim pas spre independența energetică a Europei, prin spargerea monopolului Gazprom. Lucrările la gazoductul cu o lungime de 43 kilometri au fost derulate în mai puţin de un an. Aproximativ o treime din costurile conductei, respectiv 7 milioane de euro, a fost suportată din fonduri europene. UE a anunțat recent că va aloca suplimentar 10 milioane euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni pe segmentul Ungheni-Chișinău în scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze a Chișinăului.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a precizat că prima fază a proiectului va permite un schimb de gaz dinspre România spre Republica Moldova de aproximativ 14.000 – 15.000 de metri cubi pe oră, ceea ce înseamnă 1 – 2% din producția totală a României. Gazele care vor veni din țara noastră, într-o primă etapă vor acoperi, la nivel anual, circa 8-9% din consumul Republicii Moldova, excluzând Transnistria. În a doua fază, cantitatea de gaze va ajunge la 1,5-2 miliarde de metri cubi pe an.
Otilia Nuțu, expert în energie, Expert Forum, explică că gazoductul nu este complet, acesta ajungând doar până la Ungheni, iar cantitatea de gaz care va fi livrată este destul de mică, dar totuși de trei ori mai mare decât ce se exportă către Ungaria. Nuțu arată că trebuie să se construiască o nouă țeavă, pentru care se va crea o companie specială, al cărui acționar majoritar va fi Ministerul Economiei din Republica Moldova, astfel încât să se facă o separare de compania Moldovagaz, deținută în proporție de 51% de Gazprom.
