În momentul de faţă are aspect de talcioc, dar CFR vrea s-o trasnsforme într-o zonă de comerţ modern, pe modelul gărilor occidentale. Gara de Nord îşi caută administrator.
Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA are în dicuţie un propiect de administrare a Gării de Nord din Bucureşti, pentru a găsi un investitor care să vină cu un concept comercial integrat.
„Va urma o licitaţie publică. Trebuie să fie un partener din zona comerţului modern, a administrării de mall-uri, de exemplu. Noi nu ne pricepem la asemenea activităţi, avem altă meserie”, a declarat pentru România liberă directorul general al CFR SA, compania responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare, Marius Chiper.
El a precizat că noile spaţii comerciale nu se vor adresa strict celor care călătoresc cu trenul, ci şi locuitorilor din împrejurimi. “De exemplu, în zona Gării de Nord nu sunt magazine de fashion”, a spus Chiper. Pe de altă parte, directorul este nemulţumit de faptul că în zona peroanelor sunt mai mult de zece chioşcuri cu acelaşi profil.
Vânzare de tip talcioc
“Acum, în gări avem o vânzare de tip talcioc, din păcate. Prin încheierea unui contract de administrare, vrem să scăpăm de această problemă şi, totodată, să obţinem un nivel rezonabil de venituri”, a mai spus Marius Chiper. Întrebat ce va face cu atualele contracte de închiriere, el a răspuns că va trebui ca actualii chiriaşi să înţeleagă şi să respecte noile reguli.
Proiectul nu se va limita la Gara de Nord din Bucureşti, ci va fi extins la toate gările mari din România, printre care directorul CFR a menţionat Constanţa, Braşov, Arad şi Timişoara.
Memorandumul semnat de Boc şi Boagiu
Nu este pentru prima oară când CFR şi Ministerul Transporturilor fac planuri mari pentru Gara de Nord. În 2011 s-a semnat chiar un memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul lucrărilor pentru modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de transport feroviar în zona București, incluzând complexul Gara de Nord, cu ocazia vizitei premierului belgian Yves Le Terme. Documentul a fost semnat de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Anca Boagiu, și secretarul de stat belgian pentru Mobilitate, Etienne Schouppe.
"Memorandumul semnat astăzi constituie un pas important în consolidarea relațiilor noastre economice. Acest memorandum semnat astăzi asigură premisele și cadrul juridic al unui parteneriat româno-belgian care va veni în sprijinul dezvoltării unui proiect viabil care include modernizarea Gării de Nord, cea mai importantă stație de cale ferată din cadrul sectoarelor românești ale coridoarelor pan-europene de transport", spunea atunci premierul Emil Boc.
La rândul lui, premierul belgian a spus că acest document va contribui la intensificarea cooperării economice dintre cele două țări. "Nu doar compania de căi ferate din Belgia este interesată de piața românească, ci și serviciul poștal Bpost este interesat de o posibilă investiție și am notat reacția pozitivă a Guvernului României față de acest interes", a spus Yves Le Terme. Totul a rămas însă doar pe hârtie.
Gara de Nord, arma lui Mitrea în războiul cu Băsescu
Cu nouă ani mai devreme, în 2002, ministrul Miron Mitrea anunţa că vrea să construiască o nouă gară principală a Capitalei, pe un amplasament situat în zona Gării Basarab, motivând că Gara de Nord nu mai corespunde necesităţilor de trafic feroviar de la acea vreme.
"Staţia CFR Gara de Nord din Bucureşti ar putea fi mutată cu circa 2,5 kilometri, pe un teren aflat în zona Gării Basarab, acest proiect presupunând o investiţie de aproximativ 200 milioane de dolari", spunea Mitrea. Potrivit lui, actualul amplasament al principalei gări din Capitală crea câteva probleme atât traficului rutier, din cauză că închide un cartier important situat intre Podul Grant si Piaţa Gării, cât şi traficului feroviar, prin fapul că gara este prea mică şi nu permite extinderea terminalelor. Miron Mitrea spunea că actuala clădire a Gării de Nord ar putea fi transformată intr-o zonă comercială şi de afaceri.
De fapt, demersul lui Miron Mitrea nu avea nicio legătură cu necesităţile bucureştenilor, ci făcea parte din războiul lui şi al partidului său cu predecesorul său la şefia Ministerului Transporturilor, ajuns între timp primar general al Capitalei. Băsescu voia să construiască Pasajul Basarab tocmai pentru a fluidiza traficul, proiect căruia i se opunea cu vehemenţă majoritatea PSD din Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Între timp, Pasajul Basarab a fost construit, iar gara a rămas la locul ei.
