Portalul zdnet.com a publicat o analiză cuprinzătoare, care arată motivele pentru care, în ciuda creșterii salariilor din industrie, România continuă să atragă investitori.
România continuă să rămână una dintre cele mai atractive destinații din Europa pentru investitorii din industria IT. Și asta în ciuda creșterii salariilor din această ramură economică, care a avut ca rezultat faptul că informaticienii români au salarii mai mari decât cei polonezi. Portalul zdnet.com a realizat o analiză amplă, în care citează studii realizate de KPMG și Bloomberg, analiză care subliniază câteva dintre atuurile României.
Facilitățile fiscale au atras și au menținut investitorii
Analiștii de la zdnet.com arată că facilitățile fiscale acordate de autoritățile române au reprezentat un model de succes, care a început să fie copiat și de alte țări din regiune, în încercarea lor de a atrage investitori. ”Este o practică curentă pentru țările din Europa Centrală și de Est să încurajeze companiile multinaționale din domeniul tehnologiei să investească pe plan local, cu ajutorul unor facilități precum ajutoarele de stat și scutiri de taxe”, scrie portalul economic.
Pionier în domeniul facilităților fiscale pentru IT
România a fost unul dintre pionierii regiunii în acest domeniu. Din anul 2001, autoritățile române au decis să scutească de plata impozitului pe venit informaticienii. Dacă această facilitate a fost extrem de importantă în perioada 2001 – 2005, când România condusă de Guvernul PSD avea un impozit progresiv pe salarii, care descuraja acordarea de salarii foarte mari, ea a continuat să își producă efectele și după ce Guvernul Alianței PNL – PD a trecut la cota unică de 16 la sută, despre care analiștii de la zdnet.com scriu că este una dintre cele mai mici din Europa. Ei citează o analiză realizată de compania de consultanță KPMG, care arată că în România salariul mediu lunar este de aproximativ 500 de euro. Însă, în industria IT, salariile pot să atingă ușor 2.000 de euro pe lună, iar pentru cei care sunt ”vârfurile” acestei industrii, salariile pot urca până la 4.000 de euro. Astfel, în medie, salariile informaticienilor români sunt mai mari decât cele ale informaticienilor din Polonia, dar, totuși, mai mici decât cele ale informaticienilor din Cehia sau din Rusia. Tocmai această scutire de plata impozitului pe venit menține industria IT românească pe o linie competitivă. Iar această facilitate a fost menținută inclusiv în cele mai grele momente ale crizei economice globale, când, în anul 2010, Guvernul PDL a fost nevoit să regândească întreaga politică fiscală a României. De asemenea, în anul 2013, Guvernul PSD a decis să extindă plaja profesiilor din IT&C care pot beneficia de această facilitate fiscală. O anulare a ei este improbabilă. Dacă ea ar fi luată, mulți investitori s-ar reorienta către Moldova sau către Albania, spun oameni de afaceri din IT, citați de portalul economic. Acest lucru este confirmat și de președintele clusterului Cluj IT, Alexandru Tulai. Contactat de România liberă, el a declarat că ”o anulare a facilităților fiscale ar duce la prăbușirea a 70 la sută din industrie”.
Modelul stimulării industriei IT prin scutiri de plata impozitului pe venit a fost urmat și de alte țări. De exemplu, Republica Moldova a decis să scutească de impozit salariile din IT care depășesc dublul salariului mediu pe economie. Acest model a dat rapid rezultate. Industria IT a crescut spectaculos, cu atât mai mult cu cât ea valorifică resurse umane deosebit de valoroase. De exemplu, profesorii de la Universitatea Politehnică din Chișinău, din echipa condusă de academicianul Ion Bostan, au fost implicați în programul spațial al fostei Uniuni Sovietice și dispun de competențe științifice de invidiat.
Ajutoare de stat în valoare de 77 de milioane de euro
În privința României, politica de scutiri a fost dublată de una de acordare a ajutoarelor de stat, în conformitate cu normele Uniunii Europene. În ultimii doi ani, arată o analiză realizată de Bloomberg, totalul ajutoarelor de stat de care au beneficiat companiile din IT s-a ridicat la 77 de milioane de euro. Principiile acestei politici fiscale sunt corecte, însă aplicarea lor trebuie îmbunătățită, crede președintele Cluj IT, Alexandru Tulai.
”În anul 2012, de astfel de ajutoare de stat au beneficiat companiile care au creat peste 200 de locuri de muncă. Ceea ce înseamnă că de aceste ajutoare au beneficiat în special companiile multinaționale. Anul trecut, pragul a scăzut la 20 de noi locuri de muncă nou-create, ceea ce a reprezentat o mână de ajutor pentru companiile medii. Acestea primesc, timp de doi ani, jumătate din salariul minim pe economie, cu condițiia ca locul de muncă subvenționat să fie menținut timp de trei ani. Însă avem o problemă. În medie, o companie de IT de dimensiuni mijlocii are 30 de angajați. Crearea a 20 de noi locuri de muncă ar presupune o creștere foarte serioasă a numărului de angajați, pentru a putea beneficia de acest ajutor de stat, iar această creștere nu este întotdeauna sustenabilă. De aceea, această politică fiscală ar trebui regândită în așa fel încât să ajute și companiile mici, companiile cu capital românesc, care nu se mută foarte ușor”, a spus Alexandru Tulai.
Oricum, politica de facilități fiscale a transformat România în țara cu cei mai mulți lucrători IT, raportat la populația totală. Potrivit unei estimări realizate de KPMG, numărul total de informaticieni care muncesc în România este de 90.000. O altă estimare, realizată de compania de consultanță Gartner, arată că numărul informaticienilor care dispun de o diplomă universitară în acest domeniu este de 64.000. Diferența dintre cele două estimări ar putea fi dată de numărul mare de studenți în IT, în specializări precum Informatică sau Automatizări – Calculatoare, care lucrează deja din timpul facultății.
Clujul, pol național de creștere în industria IT
Datele sunt și mai copleșitoare, dacă sunt raportate la Cluj. Și asta pentru că Clujul a fost declarat pol național de creștere în domeniul IT, după ce firmele care se bazează pe absolvenții Universității Babeș-Bolyai sau pe cei ai Universității Tehnice au înregistrat performanțe extraordinare, chiar în cea mai dură perioadă a crizei economice. Firmele din clusterul Cluj IT ar putea angaja, potrivit unei estimări neoficiale, aproximativ 3.000 de informaticieni, dacă aceștia ar fi disponibili pe piața muncii.
Deschidere față de industrie din partea mediului academic
Cum aceștia nu există, firmele din IT au recurs la diferite soluții. Una dintre ele este acordarea de burse pentru studenți, care sunt cooptați încă din timpul studiilor în diverse proiecte, ori oferirea de contracte de muncă pentru câteva ore pe zi. De asemenea, Universitatea Tehnică va porni un masterat profesional de doi ani, care va putea oferi oricărui absolvent de studii superioare (de la medicină veterinară la filologie) competențele necesare pentru a debuta în industria IT. De altfel, în urma fuziunii cu Universitatea de Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca a ajuns să aibă în componență chiar o facultate de filologie. Acest lucru este văzut drept un mare avantaj de către profesorul Radu Muntean, fostul rector al Universității Tehnice, care afirmă că studii în domeniul filologiei sunt foarte utile pentru informaticienii implicați în proiecte care vizează limbajele, dar și pentru cei care îmbunătățesc aplicații de tipul Google Translate.
Alte demersuri au fost începute de Universitatea Babeș-Bolyai. Astfel, cu sprijinul financiar al companiilor din industria IT, Facultatea de Matematică – Informatică a deschis de câțiva ani o secție în limba engleză, iar din această toamnă va avea și o secție în limba germană. Universitatea clujeană ia în calcul și patronarea unei școli postliceale, cu durata de un an, destinată absolvenților liceelor de informatică ce vor dori să înceapă să lucreze pentru companiile de software. Propunerea reprezentanților companiilor clujene este ca programa școlii postliceale să fie negociată anual între reprezentanții universității și cei ai firmelor de IT. În schimb, firmele de IT sunt dispuse să ofere burse sau să finanțeze în alt fel activitatea acestei școli post-liceale. În eventualitatea în care absolvenții școlii, care vor lucra și în cadrul companiilor de IT, vor dori să își continue studiile cu unele de nivel universitar, la nivel de licență, examenele susținute le vor fi recunoscute.
