Cu toate că în România sunt deja 16 aeroporturi, iar multe dintre ele n-au muşterii, şefii de consilii judeţene promit că vor construi altele noi, chiar dacă este evident că nu vor avea nici o utilitate.
Șeful Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, este ultimul baron local care le promite cetăţemilor săi că va construi un aeroport.
Cu bani de la Guvernul maghiar, el a făcut chiar şi un studiu de prefezabilitate pentru viitorul aeroport de la Miercurea Ciuc, unde, spune el, şi-ar dori să facă escală cursa Tarom Bucureşti-Budapesta.
Borboly Csaba susţine că aeroportul va fi folosit pentru transportul bolnavilor care trebuie să ajungă în diverse centre universitare din țară sau străinătate, pentru aeronavele care transportă organe, când situația o va impune, pentru aeronavele ce vor fi folosite la stingerea incendiilor de pădure, pentru deplasarea oamenilor de afaceri interesați să investească în zonă sau pentru turiștii care doresc să ajungă mai repede în Harghita. El a continuat, arătând că viitorul aeroport ar putea fi utilizat și de cei care participă la partide de vânătoare în pădurile din județ. Borboly Csaba consideră că, în condițiile în care prin Harghita nu trece nici o autostradă și accesul către alte zone din țară este dificil, realizarea unei legături aeriene ar putea duce la creșterea investițiilor în județ. Şeful CJ Miercurea Ciuc spune că nu vrea să facă aeroportul din banii judeţului (de altfel, unul dintre cele mai sărace din România), ci să apeleze la un parteneriat public-privat (PPP).
Rămâne de văzut ce investitor se va încumeta să bage banii într-un astfel de proiect, în condiţiile în care în România nu a funcţionat până acum niciun PPP, iar Miercurea Ciuc este situat la nici 100 km de Braşov. Oraş unde se construieşte un aeroport, despre care „România liberă“ a demonstrat că este foarte puţin probabil să fie rentabil, dată fiind distanţa mică ce-l desparte de Otopeni. În condiţiile în care şi la Miercurea Ciuc se face aeroport, utilitatea celui din Braşov devine şi mai redusă, deoarece cele două terminale îşi vor “fura” reciproc clienţii, şi aşa puţini.
“Când s-a ivit ideea construcţiei aeroportului din Braşov, eram consilier la UTI, firma care se ocupa de proiect. Atunci, i-am adus la consultări şi pe cei din Covasna şi Harghita, să stabilim zona de potenţiali clienţi, dar se vede treaba că băieţii nu înţeleg decât ce vor ei”, a declarat pentru „România liberă“ expertul în aviaţie Sorin Stoicescu. El s-a îndoit serios de utilitatea unui aeroport în Harghita: “La Miercurea Ciuc nu prea îi văd locul unui aeroport. Poate tăiem vreo 3.000 de hectare de pădure şi facem acolo aeroport…”.
În opinia lui Stoicescu, viitorul nu sună bine nici pentru aeroportul Braşov: „Se pare că au cheltuit banii aiurea, nu ştiu dacă are vreo utilitate. Înainte să faci o asemenea investiţie, trebuie făcut un business plan, însă din studiile de trafic a reieşit că nu va avea destui pasageri“.
Cu toate acestea, Consiliul Judeţean Braşov persistă în ideea de a termina construcţia aeroportului de la Ghimbav, iar marţi Senatul a aprobat Legea privind transferul terenului de la Institutul Cartofului la CJ. Odată trecut de Senat, proiectul va fi transmis Camerei Deputaților, care este for decizional în cazul acestui act normativ.
Concesiunea-fantomă a lui Gheorghe Bunea Stancu
Dar Harghita şi Braşov nu sunt singurele exemple de şefi de consilii judeţene care le-au promis alegătorilor că vor putea lua avionul din apropierea casei.
Fostul baron PSD de Brăila Gheorghe Bunea Stancu promitea că se va construi un aeroport cu o suprafaţă totală de peste patru milioane de metri pătraţi în comuna Vădeni. Din proiect a reieşit însă o sumă estimată mult prea mare pentru a putea fi obţinută din fonduri europene, aşa că a fost propusă varianta concesionării investiţiei. “Acest proiect care vizează infrastructura de transport are o valoare financiară mare (costul estimativ al investiţiei este de 307 milioane de euro), depăşind cu mult valoarea maximă eligibilă în cadrul Programului Operaţional Regional pentru astfel de proiecte – 25 milioane de euro”, se arăta în expunerea de motive a anunţului de licitaţie din 2008 pentru aeroportul Dunărea de Jos. În condiţiile în care nu s-a prezentat nici un investitor interesat, proiectul a rămas pe hârtie.
Şi la Deva se promitea construcţia unui aeroport. Investiţia, de 15 milioane de euro în primă fază, de la Săuleşti era dată ca sigură, în 2009, de preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, care se lăuda că a semnat un parteneriat cu un grup de firme italiene.
Conform studiului de fezabilitate, traficul de pasageri pe aeroport urma să fie de 100.000 de persoane anual în primii cinci ani de funcţionare, dar după încă cinci ani trebuia să explodeze la 500.000 de pasageri pe an. Şi aici lucrurile au rămas ca-n gară.
Investiţiile promise de Orban şi Berceanu
Dar nu numai baronii locali au promis aeroporturi, ci şi unii miniştri ai Transporturilor. Liberalul Ludovic Orban promitea că cursele aviatice de tip low-cost vor fi mutate la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu. De ce la Adunaţii Copăceni şi nu în altă parte? Simplu: pentru că era localitatea de baştină a fostului rege al asfaltului Nelu Iordache, sponsor al liberalilor, iar aici era primar Ion Tache, vărul lui Iordache. Oamenii s-au grăbit să cumpere terenuri, în speranţa că le vor vinde firmei lui Iordache, Romstrade, şi că se vor îmbogăţi, însă nici aici nu a fost să fie. Acum, terenurile mult vânate de speculatorii imobiliari au revenit la vechea destinaţie – agricultura.
Un alt ministru al Transporturilor, şi anume Radu Berceanu, promitea şi el, în primul său mandat la minister, că va muta zborurile low-cost de la Băneasa, dar nu la Adunaţii Copăceni, ci la Alexeni, judeţul Ialomiţa, unde era un fost aerodrom militar. Problema era că de la Bucureşti la Alexeni sunt peste 60 de km. Oricum, nici acest proiect nu s-a realizat, iar companiile low-cost s-au mutat de la Băneasa (aeroport închis din iniţiativa lui Berceanu) la Otopeni.
Dincolo de aceste planuri măreţe, ceea ce este cert e că în România sunt 16 aeroporturi internaţionale, dintre care doar patru în subordinea Ministerului Transporturilor: „Henri Coandă“ Otopeni, „Aurel Vlaicu“ Băneasa, „Traian Vuia“ Timişoara şi „Mihail Kogălniceanu“ Constanţa. Restul se află în administrarea consiliilor judeţene. Însă nu toate aeroporturile din România se pot lăuda cu un trafic care să le facă eficiente din punct de vedere economic. Multe dintre ele sunt prea aproape unele de altele, drept pentru care nu se dezvoltă, iar pasagerii nu au la dispoziţie foarte multe curse pe zi. Bunăoară, Aeroportul Arad este situat la o distanţă de aproximativ 50 km de cel din Timişoara. Drept urmare, Timişoara are un trafic bun, iar Aradul e abia la limita supravieţuirii.
Paragină. Caransebeş, aeroportul distrus de Iosif Armaş
În ultimii 25 de ani, un singur aeroport din România a fost închis total. Este vorba de cel din Caransebeş, pe care fostul deputat PSD Iosif Armaş, l-a cumpărat de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, printr-o tranzacţie controversată. Sistemele de supraveghere existente au fost abandonate la scurt timp după privatizarea cu firma Argirom International SA. Din 1995, de aici nu a mai decolat sau aterizat vreo cursă de pasageri. Abia în urmă cu doi ani, aici a fost inaugurată o unitate specială de aviație a Ministerului Afacerilor Interne.
