Revoluția gazelor de șist din SUA pune în pericol 30 de milioane de locuri de muncă în Europa, echivalent a aproximativ 10% din forţa de muncă a UE.
Companiile europene din domenii în care costurile cu energia sunt importante plătesc mult mai mult pe continent pentru aceasta decât competitorii americani, a avertizat zilele trecute Agenția Internațională a Energiei (IEA), transmite Bloomberg.
Pericolul planează asupra companiilor din domeniul petrochimiei, aluminiului, îngrășămintelor și plasticului. Multe dintre acestea părăsesc Europa pentru a profita de creșterea producției de gaze naturale din șist în SUA, a avertizat economistul șef al IEA, Fatih Birol. „Multe companii petrochimice din Europa Centrală se mută. 30 de milioane de locuri de muncă sunt în pericol“, a spus Fatih Birol. Potrivit datelor statisticii, forţa de muncă din UE se cifrează la 240 de milioane persoane, aici fiind incluse persoanele fie angajate, fie neangajate.
Unele companii au anunţat planuri importante de extindere peste Atlantic. Potrivit ft.com, în următorii cinci ani BASF prognozează să investească 49% din bugetul său de cheltuieli de capital, cifrat la 20,2 miliarde euro, în Europa, comparativ cu o cotă de două treimi investiţii pe continent în perioada 2009-2013.
SUA au devenit cel mai mare producător mondial de gaze și petrol utilizând tehnica fracturării hidraulice. Această tehnică ce constă în a injecta în roci, la înaltă presiune, cantități mari de apă cu nisip și aditivi pentru a elibera gazele, poate polua pânzele freatice, fragiliza solul și chiar ar favoriza seismele, acuză activiştii de mediu.
O serie de mari producători de produse chimice precum BASF din Germania și Braskem din Brazilia au anunțat recent că au de gând să investească până la 72 de miliarde de dolari în uzinele lor din SUA pentru a profita de avantajul oferit de gazul natural mai ieftin de pe piața din SUA. Joi seară, pe piața de la New York cotația futures la gaze naturale era de 3,96 dolari pentru un milion de BTU (British thermal units) comparativ cu 6,49 dolari pentru un milion de BTU pentru un contract echivalent la bursa ICE din Londra.
UE, fără o strategie clară
La nivelul UE nu există o politică unitară privind oportunitatea exploatării gazelor de şist. Preferinţele par a se îndrepta mai degrabă spre importurile de gaz din Rusia. În toamna anului 2012, Parlamentul European a adoptat o recomandare conform căreia fiecare stat membru trebuie să hotărască dacă acceptă sau nu activităţile de exploatare şi extragere a gazelor de şist pe teritoriul său. Ca urmare, există state în care extragerea este interzisă precum Franţa, Olanda sau Bulgaria şi altele în care este permisă. Oricum, în prezent nu există o producţie semnificativă de gaze de şist la nivelul UE.
În România lipseşte politica unitară, coerentă privind posibila utilizare a acestei resurse. Cât timp au fost în opoziţie politicienii din arcul guvernamental actual s-au declarat impotriva explorării şi exploatării gazelor de şist. Ajunşi la putere, ei au dat undă verde americanilor de la Chevron să înceapă operaţiunile. O confuzie importantă, nefolositoare, a fost făcută şi între operaţiunile de explorare care arată dacă gazul de şist există într-o regiune şi dacă este rentabilă exploatarea sa comercială şi operaţiunile de exploatare a resursei confirmate. În România, grupul american Chevron a finalizat recent procedura de explorare a gazelor de șist demarată la începutul lunii mai la sonda amenajată în perimetrul concesionat la Siliștea, în comuna vasluiană Pungești. În prezent, Chevron analizează informațiile obținute atât pe parcursul operațiunilor de foraj, cât și în urma investigațiilor geo-fizice de sondă.
