Cheia succesului în afaceri: politicienii în firme

Cu toate că numărul licitaţiilor la care participă un singur ofertant este în scădere, anumite autorităţi publice continuă să aloce jumătate din bugetul de achiziţii unei singure societăți.

Consiliul Con­cu­ren­ţei a finalizat anul trecut 21 de cazuri, în domenii im­portante, cum ar fi: telecomunicaţiile, energie electrică şi carburanţi. Amenzile aplicate au fost de aproximativ 54 de milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul 2014. Bilanţul a fost făcut public ieri, de Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul evenimentului „Realizări şi perspective“, organizat la Bucureşti, ocazie cu care a fost prezentat raportul de activitate al Autorităţii de Concurenţă pe 2015. La acest eveniment au participat şi Anca Dragu, ministrul Finanţelor, Costin Borc, ministrul Economiei, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi avocaţi.

„Avem probleme de încasare a amenzilor aplicate firmelor nerezidente. De exemplu, în cazul Loteria nu s-au putut încasa de către ANAF amenzile pe care trebuiau să le plătească companiile greceşti. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu firmele elveţiene care au furnizat pistoale Poliţiei. Susţinem demersurile făcute de Comisia Europeană (CE) pentru elabo­rarea unei directive care vizează armonizarea legislaţiei în domeniul concurenţei“, a declarat Bogdan Chiriţoiu. Acesta a răspuns astfel intervenţiei reprezentantului Comisiei Europene, Eddy de Smijter, care a subliniat importanţa finanţării corespunzătoare a autorităţilor de concurenţă din UE.

„În Europa auzim poveşti cu şefii autorităţilor de concurenţă care demisionează din cauza deciziilor pe care le iau. Dacă vreţi o autoritate independentă, atunci este nevoie de resurse. Dacă nu există bani pentru a cumpăra echipamentele IT necesare sau pentru a păstra profesioniştii în cadrul sistemului, atunci nu putem vorbi de performanţă şi de independenţă”, este de părere Smijter.

Iar Alina Mungiu Pippidi, preşedintele Societăţii Academice Române (SAR) arată că buna reglementare este soluţia pentru problemele cu care se confruntă în prezent ţara noastră. Acesta susţine că, în ultimii 35 de ani, doar 7 ţări au reuşit să progreseze în materie de instituţii publice, una dintre acestea fiind Chile. „Instituţia de audit din această ţară controlează pe toată lumea, însă merge în instanţă, joacă şi rolul Avocatului Poporu­lui şi are drept de veto în ceea ce priveşte întreaga legislaţie”, explică Pippidi.

În ceea ce ne priveşte, România ocupă locul 59, alături de Macedonia, în indexul competitivităţii globale, din cauza slabei capacităţi de inovare şi a corupţiei. „Costul mare al corupţiei nu constă în şpăgile primite de anumite personaje, ci în ceea ce nu se întâmplă. În ţările în care nivelul corupţiei depăşeşte 50%, cum este şi în România, gradul de inovare este foarte scăzut”, arată preşedintele SAR. Pippidi spune că unul dintre secretele succesului în câştigarea contractelor pe bani publici este legat de includerea, în trecut, în cadrul bordului companiei a unui actual politician. Astfel se câştigă mai uşor licitaţii la nivel naţional, dar şi european.

„Am realizat o analiză din care a rezultat că, în 2007, peste 50% din valoarea contractelor publice au fost atribuite cu dedicaţie. Procentul a scăzut în timp şi fiindcă s-a redus numărul licitaţiilor la care a participat un singur ofertant. Sunt însă autorităţi care, cu tupeu, continuă să aloce 50% din bugetul de achiziţii unei singure firme”, a adăugat preşedintele SAR.

Concurenţa în cifre

În anul 2015, procentul hotărârilor irevocabile pro­­nun­­ţate de Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, favorabile Consiliului Concurenței, a fost de 100%, în creștere cu 4 puncte procentuale față de 2014. Procentul amenzilor menținute irevocabil  a fost de 82%, în creștere cu 15 puncte procentuale față de 2014. Consiliul Concurenţei a instrumentat 86 de sesizări privind presupuse practici de concurenţă neloială, comparativ cu 66 de cazuri instrumentate în anul 2011, momentul la care autoritatea română de concurenţă a dobândit atribuții de aplicare a legislației specifice (o creștere de 30%). Din cele 86 de cazuri, 70 au fost finalizate, restul de 16 rămânând în curs de soluţionare la sfârşitul anului. „Pentru anul 2016, vom avea în atenţie o serie de sectoare economice importante. Astfel, vom finaliza investigaţia sectorială privind serviciile de acces la infrastructura de comunicaţii a municipiului Bucureşti (proiectul Net­city) şi pe cea privind distribuţia de medicamente. Vom analiza o concentrare economică importantă în domeniul retailului alimentar, preluarea Billa de către Carrefour, beneficiind de experienţa dobândită după analiza operaţiunii Real – Auchan. În domeniul energiei, vom continua analiza cadrului de reglementare, în contextul procesului de liberalizare a sectorului. De asemenea, vom finaliza o serie de investigații importante privind posibila încălcare a regulilor de concurență: investigațiile ce vizează trucarea de licitații din sectorul laptelui, al energiei și din IT, precum și investigația privind posibilele fapte anticon­curențiale din sectorul serviciilor de pilotaj şi remorcaj în porturi”, a completat Bogdan Chiriţoiu.

În ceea ce privește domeniul ajutorului de stat, un sector important vizat de Consiliul Concurenței în anul 2015 a fost cel al energiei. În urma analizelor efectuate, au fost transmise Comisiei Europene notificările privind modificarea ajutorului de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive şi privind ajutorul de stat individual de salvare a Complexului Energetic Hunedoara. Aceste măsuri de ajutor de stat care au fost auto­rizate de Comisia Europeană în cursul anului 2015.