Încă de pe vremea Guvernului Năstase, miniștrii Transporturilor s-au bătut cu pumnii în piept că vor începe lucrările la autostrada Pitești-Sibiu, vitală pentru România. Până acum nu s-a turnat nici măcar un cancioc de ciment. Abia recent au început forajele pentru studiile geodezice.
De la Miron Mitrea la Dan Costescu, trecând pe la Radu Berceanu, Ludovic Orban și Dan Șova, miniștrii Transporturilor au promis în mod repetat că se apucă de construcția autostrăzii Pitești-Sibiu, vitală pentru transportatori.
În total, zece miniștri au promis, dar niciunul nu a făcut mai nimic concret, doar studii de fezabilitate care au expirat între timp, în cel mai bun caz. Abia acum, în mandatul celui de-al 11-lea ministru, Sorin Bușe, au început forajele pentru studiile geodezice, necesare pentru determinarea stabilității solului.
Miron Mitrea, prima intenție
Miron Mitrea a fost primul ministru care a pomenit de necesitatea construcției tronsonului de autostradă Pitești-Sibiu, care să întregească parcursul românesc al Coridorului IV paneuropean. A uitat însă repede și s-a concentrat pe o concesiune prin încredințare directă pentru autostrada Comarnic-Brașov, care nici ea nu s-a mai făcut în cele din urmă.
Gheorghe Dobre, cel care i-a succedat la șefia Ministerului Transporturilor, promitea, în 2005, că un an mai târziu urma să semneze cu Banca Europeană de Investiții finanțarea proiectului de construcție a autostrăzii Pitești-Sibiu. “Pentru tot Coridorul IV există în prezent studii de fezabilitate, finanțate prin Programul ISPA. Anii 2007, 2008 vor fi anii în care va începe masiv construcția de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean, în lungime de 871 km“, spunea Dobre.
Și premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, îi ținea isonul: „Având în vedere integrarea României în Uniunea Europeană, prioritatea numărul 1 în domeniul infrastructurii rutiere a Guvernului României este realizarea autostrăzii care leagă vestul țării de Constanța, pe Coridorul IV paneuropean“.
La minister a urmat apoi Radu Berceanu, cu un mandat scurt, în care nu a promis nimic pe tema autostrăzii Pitești-Sibiu.
Ludovic Orban avansa termene clare
Ludovic Orban, care i-a urmat, a făcut promisiuni și avansa chiar termene clare: „Astăzi tronsonul Pitești-Sibiu are studiu de fezabilitate și vom demara până la sfârșitul lunii decembrie procedurile de licitaţie astfel încât să putem să emitem ordinul de începere a lucrărilor cel târziu la data de 1 octombrie 2009. Sunt proceduri de licitaţie, iar soluţia de finanţare este contract de concesiune cu finanţarea asigurată de consorţiul care va câștiga licitaţia, cu rambursare nu de la bugetul de stat, ci din fondul care este încasat de constructorul ce primește autostrada în administrare pe o perioadă care se va negocia între 20 și 30 de ani”.
Radu Berceanu revine la minister și face și el promisiuni. „A rămas porţiunea Pitești-Sibiu, care este foarte complicată, foarte scumpă, și pe care Uniunea Europeană nu a dorit s-o introducă în finanţare. Ea va fi scoasă la concesiune, probabil împărţită în două – Pitești până undeva după Curtea de Argeș și de acolo până la Sibiu. Noi suntem relativ pregătiţi. Dacă terminăm cu Comarnic-Brașov, în următoarea lună sau o lună și ceva putem să scoatem la concesiune și această porţiune“, spunea Berceanu în iunie 2009.
Anca Boagiu avea și termen de finalizare
Anca Boagiu a dat și un termen clar de finalizare, și anume 2016. “Pentru această autostradă nu avem finanţare și urmează să se lanseze un parteneriat public-privat. În acest moment se lucrează la documentaţia tehnică pentru lansarea selectării partenerului privat”, spunea Boagiu în 2011.
Alexandru Nazare nu a făcut promisiuni, dar în scurtul său mandat la CNADNR a lansat licitaţia pentru actualizarea studiului de fezabilitate realizat în 2008 pentru autostrada Pitești-Sibiu.
Cei doi miniștri care au urmat după el, Relu Fenechiu și Ramona Mănescu, sunt „exonerați“ de inacțiune, deoarece autostrăzile nu mai erau la Ministerul Transporturilor.
Șova și Rus, promisiuni în serie
Dan Șova a gestionat CNADNR în acea perioadă și nu s-a ferit nici el de promisiuni. „Începem cu Sibiu-Boiţa și Pitești-Curtea de Argeș-Râmnicu Vâlcea, cu breteaua de 60 kilometri spre Râmnicu Vâlcea și va fi terminată în două etape. Până în 2017 vor fi terminate probabil Sibiu-Boiţa și Pitești-Curtea de Argeș-Râmnicu Vâlcea și până în 2019 va fi terminată integral“, spunea Șova în 2011.
Ioan Rus a fost cel mai inconsecvent în privința legăturii Pitești-Sibiu. „Principalele mele priorităţi: dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi cu fonduri europene pe tronsonul Pitești-Curtea de Argeș-Sibiu“, spunea el în iulie 2014, la învestire, pentru ca la numai o lună să revină: „Ne-am gândit să mărim drumul – expres Curtea de Argeș-Sibiu cu câte o bandă pe sens“. Deja nu mai era autostradă, ci drum expres. Dar n-a rămas așa, ca urmare a protestelor transportatorilor. „Renunţăm la drum expres, ne ducem direct autostradă!“, spunea el în ianuarie anul trecut.
Un nou termen
Iulian Matache promitea și el că vor începe lucrările și știa și când: „La jumătatea anului 2016 vor începe efectiv lucrările. Până atunci, vor fi dezbateri locale în fiecare judeţ străbătut de acest tronson, pentru a identifica eventualele probleme punctuale. Sunt cinci tronsoane, din care două sunt capetele, la sfârșitul anului vom avea caietele de sarcini și vom putea demara licitaţiile pentru sectoarele de capăt, astfel ca la jumătatea anului să înceapă efectiv lucrările“.
Dan Costescu a reușit oarecum să deblocheze situația. „Între prioritățile noastre este veșnicul proiect Pitești-Sibiu. În acest moment, termenul este 2021 pentru întreaga autostradă, cu cele cinci tronsoane, iar pentru sectoarele de capăt va fi posibilă darea în exploatare mai devreme, cu un an înainte. Este foarte important mai ales pentru Pitești-Curtea de Argeș, care va fi dată în funcție o dată cu drumul național ce va circula spre județele Vâlcea și Gorj. Este o veste bună pentru cei care merg în acea direcție, pentru că, din 2020, aceștia vor putea circula în alt regim către destinațiile lor“.
