Disperat că nu are destui bani să acopere cheltuielile cu pensiile și salariile, Guvernul a pus ochii pe banii din rezerve ai companiilor de stat. Cele mai bogate sunt cele din energie, dar sumele sunt destinate unor proiecte de importanță strategică.
Investițiile sunt prioritare în mandatul său, spune de câte ori iese public, ministrul Energiei, Toma Petcu, vicepreședinte ALDE Giurgiu. În realitate, cifrele din execuția bugetară la șase luni ale companiilor mari din subordine îl contrazic. Hidroelectrica a realizat până acum 24% din ce și-a propus anul acesta, Nuclearelectrica, doar 21%, mai puțin decât realizase anul trecut pe vremea -aceasta, când oricum a avut un program mai mare de investiții, potrivit datelor comunicate de cei doi mari producători de energie. Companiile au forțat însă obținerea de profituri uriașe în acest an, din care vor alimenta bugetul de stat.
Romgaz, „jumulită” de profituri
În plus, aceste companii au rezerve importante de bani, destinați unor pro-iecte foarte mari, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, dacă vorbim despre Nuclearelectrica. Romgaz avea, în aprilie, circa 3 miliarde de lei în conturi, însă producătorul național de gaze a început în acest an construirea unei termocentrale la Iernut, cea mai mare investiție a statului român în producerea de energie de la Revoluție încoace, evaluată la peste 268 milioane euro. În plus, societatea trebuie să facă investiții foarte mari pentru îmbunătățirea și extinderea sistemului de înmagazinare a gazelor naturale. Cu toate astea, Ministerul Energiei, acționarul majoritar, a cerut vinerea trecută convocarea de urgență a Adunării Generale a Acționarilor, care să aprobe distribuirea suplimentară de dividende în valoare de 750 milioane de lei din profiturile reportate ale anilor trecuți. Asta după ce Romgaz deja a dat 925 milioane din profitul realizat în 2016.
În acest moment, toate companiile mari din domeniu se tem că vor trece prin aceeași situație. În proiectul de rectificare bugetară publicat vineri de Ministerul Finanțelor, Guvernul vrea să obțină două miliarde de lei din dividende suplimentare. Un sfert din bani i-ar veni numai de la Romgaz, proporțional cu participația deținută de Ministerul Energiei în companie, de 70% din capitalul social. OUG 29/2017 permite statului să ceară bani din rezerve.
Ultima strigare pentru Reactorul 1
Printr-o situație similară a trecut și Nuclearelectrica, în luna aprilie, când Fondul Proprietatea, care deţine un pachet de 9% din acţiunile companiei, a propus distribuirea sumei de 452,27 milioane lei din rezultatul reportat al societăţii, sub formă de dividende suplimentare. La acel moment, propunerea, venită tot pe fondul OUG 29, a fost respinsă. Dacă s-ar fi aprobat, măsura ar fi lovit rău compania, care are lichidități de 1,65 miliarde lei, din care însă 1,2 miliarde lei sunt datoriile făcute pentru reactorul doi, care trebuie plătite până în 2022. Net, compania dispune de 450 milioane lei.
Pus în funcțiune în 1996, primul grup se apropie de expirarea orelor de funcționare, iar până acum ar fi trebuit să fi demarat deja proiectul pentru extinderea duratei de viață. Cele 210.000 de ore maxime de funcționare, cât e perioada normată, se vor atinge la mijlocul lui 2023, dar pregătirea unui astfel de proiect complex de retehnologizare trebuie început cu 8-10 ani înainte, fiindcă implică foarte multe studii, dar și cumpărarea unor echipamente cu ciclu lung de fabricație, care trebuie comandate cu 4-5 ani înainte de începerea lucrărilor. Soluția de compromis găsită este obținerea aprobării de la constructorul canadian (CANDU) pentru prelungirea provizorie cu încă circa 20.000 de ore de funcționare, care ar permite producția până în 2026. Soluții similare au adoptat alte patru centrale nucleare cu -aceeași tehnologie din lume. Nici această propunere nu a fost votată de reprezentanții Ministerului Energiei în AGA. Oricum, o decizie în acest sens va fi luată doar dacă un studiu comandat canadienilor va confirma soluția. Într-o conferință organizată de ziarul Bursa, joia trecută, reporterul de la „România liberă” l-a întrebat pe ministrul de resort, Toma Petcu, de ce nu s-a asigurat, de la începutul mandatului, că va demara acest proiect. Ministrul a declarat că retubarea „trebuie să fie o prioritate pentru noi”, dar răspunsul trebuie să ni-l ofere Daniela Lulache, care a fost director general al Nuclearelectrica până la 1 septembrie. „O să vedem dacă acest studiu ne dă posibilitatea sau nu. Acum 3-4 luni, când am avut o discuție cu doamna Lulache, cu directorii, cu Consiliul de Administrație, am întrebat-o de ce nu suntem pregătiți să facem retubarea în termen, adică în 2020. Mi-a spus că nu a avut timp să se pregătească și că speră foarte mult că acest studiu să prevadă prelungirea cu încă 2 ani (cu trei – n.r.). A avut timpul necesar să pregătească și nu să găsească o soluție de ultim moment. Mai bine era să fim pregătiți pentru retubare. De ce nu s-a pregătit, întrebați-o pe ea, a stat 4 ani și șapte luni pe scaun”, a afirmat ministrul Energiei. Potrivit acestuia, una din cele două priorități ale noului CEO al Nuclearelectrica va fi retubarea unității 1. La conducerea SNN a fost instalat acum, cu mandat provizoriu de patru luni, un tânăr de 28 de ani, fost PR la Chevron.
Numire. Un ofițer MApN la Hidroelectrica
Seria numirilor controversate făcute de Ministerul Energiei la companiile din subordine continuă. Astfel, instituția îl propune acum pe Gabriel Andronache, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului, pentru funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Potrivit informațiilor apărute în presă, în perioada 1997 – 2008, Andronache a fost ofițer MApN, iar în 2014 a absolvit un curs de securitate și bună guvernare la Colegiul Național de Apărare. Prezent la conferința de joi, Andronache a citit mesajul premierului Mihai Tudose, potrivit căruia energia este un domeniu strategic pentru România, cu obiective clare şi realizabile, şi anume: creşterea independenţei şi a securităţii energetice. „Pe fond, ţara noastră nu trebuie să mai depindă energetic de nimeni, de aceea am intensificat eforturile pentru finalizarea strategiei energetice a României. Proiectul, aflat în lucru la Ministerul Energiei, va conţine investiţiile prioritare din sector”, a spus premierul, prin vocea consilierului său.
