Politica fiscal-bugetară a Guvernului are o notă de plată îngrijorătoare. În ciuda creșterii economice record de anul trecut, primele două luni din 2018 s-au încheiat cu un rezultat dezastruos și extrem de îngrijorător pentru Ministerul Finanțelor: un deficit de 5,48 miliarde de lei, cel mai mare din ultimii opt ani.
Potrivit datelor Finanțelor consultate de RL, doar în 2010 s-a înregistrat un deficit ceva mai mare, respectiv de 5,81 miliarde lei. În acel an însă economia venea după o scădere abruptă de 6,5% înregistrată în 2009, ca urmare a crizei financiare globale, iar motoarele economice abia începeau să se reseteze. Să ne aducem aminte că anul 2010 s-a încheiat cu o scădere economică de 0,4% din PIB.
Comparativ, în 2017 România a înregistrat cel mai mare grad de creștere economică din UE și din ultimii zece ani, de 7%, procent care l-a depășit chiar și pe cel al Chinei, a doua mare economie a lumii.
Și totuși, bugetul are probleme mari, neglijate de autorități, în ciuda numeroaselor avertismente publice venite din partea experților, care au atras atenția că -această creștere economică nu este sustenabilă și România trebuie să se pregătească pentru consecințe dificile.
Cheltuiele cresc prea mult și prea repede
Datele publicate de Ministerul Finanțelor luni seară, pentru perioada ianuarie–februarie, arată foarte clar că, în ciuda reducerilor de impozite și a creșterii consumului, economia nu poate da suficient de mulți bani la buget pentru a ține pasul cu majorările de cheltuieli. Veniturile colectate din accize sunt mai mici cu 6,2% decât cele din perioada similară a anului trecut, chiar dacă cele din TVA sunt mai mari cu 7,8%. Impozitul pe profit, un indicator care arată starea firmelor, bulversate de „revoluția fiscală”, a adus cu 5,6% mai puțini bani la buget, iar impozitul pe salarii și venit, o sumă similară celei de anul trecut. Statul a strâns mai mult din impozitele și taxele pe proprietate, adică tot din birurile directe. Per ansamblu, veniturile fiscale, adică ce se colectează la bugetul consolidat din taxe și impozite, s-au majorat cu 3,8%, insuficient cât să acopere găurile create de majorările de pensii și salarii. Astfel, primele două luni s-au încheiat cu un deficit la care se ajungea de regulă pe la jumătatea anului. Deficitul se acoperă prin împrumuturi, iar BNR a atras atenția că ne apropiem de nivelul critic al datoriei.
„Deficitul a crescut foarte mult, ajungând deja în primele două luni la minus 0,6% din PIB. Putem să ne așteptăm ca la finele anului să depășească ținta de 3% din PIB, mai ales că s-a amânat indexarea pensiilor și nu au început investițiile mari”, a declarat, pentru RL, Gheor-ghe Ialomițianu, fost ministru al Finanțelor. Acesta a subliniat că încasările, deși sunt mai mari decât anul trecut, sunt sub programarea bugetară. „Cauza obiectivă este că nu s-au făcut investiții, așa că din economie nu vin bani. S-au mărit accizele la carburanți, dar încasările au scăzut, din păcate. Fondurile europene atrase nu sunt suficiente. Sper să nu se renunțe la investiții, pentru că s-ar prelungi și în anii următori incertitudinile cu privire la încasările bugetare”, a completat fostul ministru.
El a explicat că încasările mai mici din impozitul pe profit reprezintă un semn că firmele nu merg bine. Chiar dacă încasările din contribuții sociale au crescut cu 28%, acest lucru e datorat majorării salariilor în sectorul bugetar, ceea ce nu înseamnă de fapt decât că s-au plimbat banii dintr-un buzunar în altul al statului. La fel e o problemă cu subvențiile pentru agricultură, care deși au fost incluse ca venituri la buget, ele sunt de fapt niște sume care doar tranzitează bugetul, de la UE către fermieri.
Am exportat grâu și am importat pâine
„Atragerea de fonduri europene, reindustrializarea economiei, aceste măsuri ar aduce mai mulți bani la buget, nu impulsurile fiscale. Consumul se bazează mult pe importuri. Noi exportăm produse cu valoare adăugată mică și importăm cu valoare adăugată mare. Am avut producție agricolă bună anul trecut, dar am exportat grâu și am importat pâine. Cei mai mari exportatori din industrie sunt și cei mai mari importatori. Chiar dacă a crescut producția industrială, au crescut și importurile de tehnologie, deoarece componentele vin din afară, nu se produc în România”, a continuat explicațiile Gheorghe Ialomițianu. Potrivit acestuia, deficitul bugetar se va vedea în inflație, indicator care este rezultatul politicii fiscal-bugetare. De altfel, fostul ministru spune că statul va câștiga din alimentarea inflației, fiindcă din prețurile mai mari va colecta mai mult TVA la buget. Pentru a avea o creștere sustenabilă, politica statului ar trebui direcționată spre investiții, spre sprijinirea producătorilor.
Cheltuieli pentru armament
Deși cheltuielile de capital (investițiile de la buget) au crescut, banii s-au dus în mare parte pe cheltuielile de armament.
„Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 3,7 miliarde lei, de patru ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterile provenind în special din domeniul apărării, precum și de la bugetele locale”, a explicat Ministerul Finanțelor, într-un comunicat.
