Doar 20% dintre români preferă să cumpere în mod constant produse din pieţele tradiţionale, iar ponderea lor este în scădere, a declarat, ieri, Teodor Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România (AAPR). Asociaţia a demarat campania #merglapiaţă, prin care îşi propune să readucă lumea în faţa produselor de pe tarabe, să informeze tinerii că îşi pot lua de aici produse mult mai proaspete decât în hipermarketuri şi mult mai gustoase, încurajând astfel producţia autohtonă.
„În prezent, pieţele reprezintă doar 20% din vânzări şi mi-e teamă că ponderea va scădea pe viitor, la cum arată tendinţele. Noi asta încercăm, să atragem cât mai mulţi tineri să cumpere din pieţe, pentru că la piaţă vin mai ales bătrânii, cei care au fost obişnuiţi cu această formă de comerţ. Încercăm prin aceste campanii să aducem şi tinerii alături de noi, să le redeschidem apetitul pentru produsele româneşti, care au o calitate superioară faţă de cele din import”, a precizat Teodor Birţ.
El a arătat că a purtat discuţii şi cu autorităţile locale, în subordinea cărora se află cele mai multe pieţe, pentru a iniţia proiecte de modernizare a spaţiilor, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru segmentul tinerilor. „Vrem să aducem generația tânără la piață, plecând de la ideea că ei sunt foarte activi și sensibili la ce înseamnă România, tradiții”, a declarat acesta pentru „RL”. El a precizat că, mergând la piață, încurajăm economia locală, întrucât majoritatea produselor sunt autohtone și vin direct de la producători. Spre exemplu, în Piaţa Obor, 70% dintre comercianţi sunt producători, iar 85% dintre produse sunt româneşti. Cumpărând de la ei, îi stimulăm să rămână în țară și să muncească în domeniu, în contextul în care mediul rural este cel mai afectat de emigrare.
Tirurile din import, inamicii numărul unu
Tarabele din Piața Obor erau pline de piersici, mere văratice, prune, caise, pere și nectarine, dar și de o bogăție de legume și verdețuri de sezon, aranjate frumos. Pentru ele, însă, producătorii muncesc din greu și adesea se întorc acasă cu o bună parte din cantitățile scoase pe tarabă.
Reporterul RL a stat de vorbă cu doamna Neagoe (foto), care cultivă 5 hectare cu
pomi fructiferi în Voinești (jud. Dâmbovița). Doamna Neagoe ne-a povestit că a suferit când a trebuit să se întoarcă acasă cu 200 de kilograme de cireșe, pe care le-a băgat la cazanul de țuică. Vânzările nu au mers grozav, fiindcă clienții preferă fructele mai mari și cu coaja tare, iar ale ei erau mai mici. „Un fruct, ca să stea tare, e dat cu foarte multe chimicale. Fructele noastre sunt mai urâte, dar sunt gustoase și sănătoase, nu ne îmbolnăvim. O să rămână pe piață doar alea străine”, a spus ea cu amar.
Toată familia muncește în această afacere, crescută pas cu pas, tot câștigul fiind reinvestit pentru extinderea exploatației, dar și pentru achiziția de tehnologie. „Am plecat de la foarte puțin, iar la noi e foarte scump pământul: 25.000 de euro un hectar”, a completat producătoarea din Voinești.
A renunțat la slujba din Târgoviște, care era oricum „un oraș mort”, pentru a se dedica muncii agricole. Fiul ei de 26 de ani, care a absolvit Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor, e om de bază și muncește enorm pentru vârsta lui. La cinci și jumătate dimineața este în livadă pe tractor și ia la rând parcelele de livadă, disipate, a adăugat doamna Neagoe, cu unde de tristețe pe față. Chiar și cu puterea și ambiția tinereții, e însă dezamăgit de câștiguri și vrea să renunțe.
Nu doar vremea capricioasă care le poate compromite toată munca în câteva ore, dar și tirurile pline cu fructe din import, în special din Polonia, sunt cei mai mari inamici ai producătorilor locali. „De la an la an merg tot mai greu vânzările fructelor noastre, pentru că vin foarte multe străine. Omul e încântat de aspect. Dar uite, pata asta care pare un defect e cicatricea pe care fructul și-a făcut-o după grindină. Fructul se repară singur după ce e rănit, dar omul nu se mai uită apoi la el”, îmi explică doamna Neagoe, alegând din grămada de prune una „rănită”. „Plasa antigrindină e cel mai bun lucru pentru pomi, dar la noi și terenurile sunt în pantă și e greu să le acoperim”, a adăugat. Ea ne-a povestit zâmbind cum un client i-a spus că a găsit un vierme într-o cireașă. „Să vă bucurați!”, i-a răspuns ea.
Medic nutriționist: Mergeți cu copiii la piață!
Reporterul „RL” a stat de vorbă și cu specialist în alimentație sănătoasă, venit în Piața Obor pentru a explica avantajele consumului de fructe și legume proaspete din producția locală. În primul rând, ele au garanția prospețimii, fiindcă la piață vin producători din proximitate. De exemplu, în București vin producători din Ilfov, Giurgiu sau Dâmbovița, care sunt obligați să treacă pe eticheta produsului data recoltării. „Fiind proaspete, au un potențial nutrițional foarte mare. La hypermarket găsim legume care pot să se strice și într-o lună”, ne-a declarat Dr. Anamaria Iulian, medic nutriționist și psiholog, specializat în tratamentul obezității infantile.
Ea recomandă ferm scoaterea dulciurilor din alimentația copiilor și înlocuirea lor cu fructe, pe post de gustare între mese. „Mâncând sănătos nu doar că slăbești, dar obții imunitate, crește IQ-ul, se îmbunătățește scrisul, crește capacitatea de memorare. Sunt foarte multe beneficii. Mâncatul sănătos poate să prevină 50% din bolile cronice pe care le poate dezvolta un adult”, a explicat Dr Anamaria Iulian. Potrivit acesteia, dependența de zahăr este reală și se tratează prin renunțarea totală la el. Ea recomandă ca o dată pe săptămână părinții să facă o listă de cumpărături cu copiii, să îi întrebe ce ar dori să mănânce, să meargă împreună la piață, unde să își aleagă singuri fructele și legumele, apoi să le pregătească împreună.
Chef Antonio Passarelli: Susțin producătorii locali
Chef Antonio Passarelli, unul dintre cei mai cunoscuți chefi străni care activează în România, ne-a spus că se aprovizionează de la producătorii locali, atât pentru necesarul de acasă, cât și pentru restaurant. El speră să se dezvolte o rețea tot mai mare de fermieri români care să livreze la cantități, prețuri și calitate rezonabile. Principala diferență față de produsele din hypermarketuri: timpul de la recoltare până ajunge pe masă, care e de doar o zi. „Dacă vă uitați acum pe etichetă, vedeți că ziua de culegere este ieri”, spune Passarelli, arătându-ne legumele expuse pe tarabele din spatele lui.
Comparativ, în cazul produselor din import, timpul de așteptare e mult mai lung, de aceea se pierde din calitate și gust, devenind un produs diferit. „După ce stau atât în frigidere, își pierd din calitățile nutriționale și gust”, a explicat acesta.