Aproape jumătate din companiile care dețin unități de cazare pe litoralul românesc prezintă un risc ridicat de a intra în insolvență. Mai exact, este vorba despre 45% din unități. Situația este mai gravă la nivel național: 1.508 (55%) dintre companiile din România care dețin unitățile de cazare riscă să intre în această situaţie juridică.
Pe primul loc în acest clasament se află București, unde 64% din companiile care administrează hoteluri sau alte unități de cazare prezintă acest risc. Dintre județele dezvoltate turistic, mai rău decât litoralul stau Brașov (62%), Bihor (59%), Cluj (55%) Mureș (54%), Prahova (53%) și Timiș (51%), se arată într-un studiu Cre-ditinfo România, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial. „În judeţe dezvoltate turistic, precum Brașov, Mureș, Prahova, Sibiu, Cluj, Bihor, Timiș, Suceava, peste jumătate dintre companiile care dețin hoteluri au risc peste medie de a intra în insolvență”, a declarat Aurimas Kačinskas, managing director.
Potrivit studiului, există o legătură directă între anul înființării companiei care deține hoteluri sau alte unități de cazare și riscul de intrare în insolvență.
Peste 300.000 de locuri de cazare în România
La finalul anului 2016 erau înregistrate în România 6.946 hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, cabane și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică, cele mai multe aflându-se în Brașov, cu 881 de structuri de cazare, Constanța, cu 761 structuri de cazare și Harghita cu 371 structuri de cazare, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În total, la nivelul anului 2015, în România au fost cazați 8.465.909 turiști.
În fiecare an, peste 35.000 de angajați stau la dispoziția turiștilor români și străini pentru a le asigura confortul. Județele cu cel mai mare număr de salariați din turism sunt București, cu 8.288 de angajați, Constanța, cu 3.913 angajați, Timiș, cu 1.912 angajați și Brașov, cu 1.605 angajați.
Distribuția cifrei de afaceri pe județe
Cele mai multe companii care dețin hoteluri și alte facilități de cazare din România se află în București (655 de infrastructuri, dintre care 27 sunt noi), Constanța (497 de infrastructuri, 28 noi), Brașov (261 infrastructuri, din care 14 noi), Cluj (204 infrastructuri, 10 noi), Prahova (177 infrastructuri, 6 noi), prin companii noi înţelegându-se companii înfiinţate în ultimul an. În ultimii 10 ani, în România s-au înființat peste 2.000 de companii care dețin hoteluri și alte facilități de cazare, anul de vârf fiind 2008, cu 280 astfel de unități. Cel mai slab an a fost 2013, cu doar 173 de unități.
În anul 2010 înființarea de astfel de infrastructuri a înregistrat o scădere bruscă, cauzată de criza economică, de doar 181 de unități. Hotelurile și celalalte unități de cazare din București generează cea mai mare cifră de afaceri din țară (1,298 milioane de lei). Urmează Constanța (447 milioane de lei), Timiș (184 milioane), Brașov (171 milioane), Prahova (166 milioane), Cluj (160 milioane), Bihor (141 milioane) și Mureș (139 milioane de lei).
În topul județelor în funcție de cifra de afaceri medie obținută de companiile care dețin hoteluri și alte facilități de cazare existente se regăsesc: București (1,98 milioane de lei), Bistrița-Năsăud (1,6 milioane de lei), Vâlcea (1,43 milioane de lei), Galați (1,4 milioane de lei), Timiș (1,3 milioane de lei), Dolj (1,28 milioane), Ialomița (1,2 milioane) și Sibiu (1,17 milioane de lei). În afară de București și Timiș, doar Mureș (1,16 milioane) și Bihor (1,1 milioane) înregistrează cifre de afaceri medii mai mari decât media pe țară (1 milion de lei), județele Brașov (0,65 milioane), Cluj (0,78 milioane de lei), Constanța (0,89 milioane) și Prahova (0,93 milioane) situându-se sub media națională.
Cele mai profitabile hote-luri se regăsesc în Bucu-rești (124 milioane lei profit), Constanța (58 milioane de lei), Timiș și Brașov (câte 26 milioane de lei), Prahova (25 milioane de lei), Mureș (24 milioane), Cluj și Vâlcea (câte 22 milioane de lei).
Viteza de recuperare a creanțelor și viteza de plată a datoriilor
Analiștii de la Creditinfo România au calculat alți doi indicatori care descriu afacerile din turismul românesc: viteza de recuperare a creanțelor și viteza de plată a datoriilor. În cazul companiilor care dețin hoteluri și alte unități de cazare, viteza de recuperare a creanțelor este de 44 de zile, de aproape patru ori mai mare decât în cazul altor companii (media națională este 161 de zile). În schimb, viteza de plată a datoriilor este de 331 de zile, cu 80 de zile mai lentă decât cea existentă la nivel național.Cea mai scurtă durată de recuperare a creanțelor, în rândul județelor dezvoltate turistic, se înregistrează în Mureș (29 de zile), în vreme ce durata de recuperare a creanțelor din Brașov este aproape dublă (56 de zile). Cea mai mare viteză de plată a datoriilor o au firmele din Prahova (254 de zile) și Timiș (256 de zile), în timp ce în Bihor datoriile se plătesc in medie la 509 zile!
„Durata rapidă de recuperare a creanțelor indică infrastructuri unde plata se realizează de obicei în avans sau cash la recepție, la părăsirea camerei. Recuperarea mai greoaie a creanțelor indică infrastructuri care găzduiesc în general clienți corporate, cu plata ulterioară. În același timp, faptul că în domeniul hotelier încasările se realizează în avans și cash este un motiv pentru care în acest domeniu viteza de recuperare a creanțelor este foarte rapidă. Încasarea creanțelor în avans le oferă hotelierilor avantajul de a-și plăti datoriile mult mai -repede, însă acest lucru nu se întâmplă, aceștia preferând să amâne plata datoriilor”, explică Aurimas Kačinskas.
Potrivit analizei Cre-ditinfo România, 9,3% din companiile cu activitate în domeniul hotelier îndeplinesc criteriile de profitabilitate și bună reputație, cu mult peste media de 4% înregistrată de companiile care activează în alte domenii. Cea mai mare pondere a companiilor profitabile din industria hotelieră se află în județele Timiș (17,14%), Constanța (15,09%), Prahova (11,3%), Cluj (10,78%) și Mureș (9,24%).
