Anunţul BCE reprezintă un compromis după ce, anterior, se stabilise aceeaşi perioadă pentru toate băncile, dar au apărut nemulţumiri în rândul bancherilor şi chiar în BCE, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante (evaluate la 721 de miliarde de euro) se înregistrează în Italia, Grecia, Cipru şi Portugalia.
Conform noilor reglementări, oficialii noii agenţii de supervizare bancară (SSM) vor stabili „aşteptările specifice legate de supervizarea băncii” în cazul NPL, folosind criterii de măsurare pentru a asigura coerenţa.
Obiectivul este ca, pe termen mediu, să se ajungă la aceeaşi convergenţă pentru creditele neperformante vechi şi pentru cele noi, pentru care băncile trebuie să asigure acoperire deplină.
Şeful SSM, Daniele Nouy, are termen până la sfârşitul anului pentru a stabili cadrul legal privind gestionarea creditelor neperformante de către băncile din zona euro.
Economiştii avertizează că din cauza NPL este din ce în ce mai greu pentru bănci să împrumute bani, ceea ce le afectează câştigurile. Autorităţile europene încearcă să forţeze creditorii să vândă sau să deprecieze creditele neperformante, dar nu s-au pus de acord care este cea mai bună metodă, unii investitori fiind dezamăgiţi de lipsa progreselor în acest domeniu.
Per ansamblu, băncile europene şi-au redus creditele neperformante cu mai mult de 280 de miliarde de euro, de la sfârşitul lui 2014.
NPL afectează bilanţurile băncilor şi limitează creditarea, o problemă pentru BCE, deoarece creditarea anemică contracarează stimulentele pe care banca vrea să le ofere prin dobânzile reduse. Problema băncilor este că nu există o piaţă reală pentru creditele neperformante, astfel că vânzarea acestor credite le-ar provoca pierderi semnificative şi le-ar obliga să strângă capital, o opţiune costisitoare având în vedere preţul scăzut al acţiunilor băncilor.
