Sistemul bancar românesc devine din ce în ce mai expus la sectorul imobiliar, au atras atenția experţii FMI. Astfel, între 2008 şi 2017, ponderea creditelor imobiliare a crescut de la 21% din totalul creditelor acordate gospodăriilor la peste 54%. Avansul creditelor ipotecare a generat o creştere a preţului la case. „În plus, având în vedere că marea majoritate a contractelor de credit sunt la dobânzi variabile, performanţa creditelor s-ar putea deteriora, iar cazurile de incapacitate de plată (default) ar creşte dacă ratele dobânzilor se vor majora“, avertizează FMI într-un raport publicat ieri, realizat în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar.
De altfel, dobânzile la împrumuturi continuă să crească. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a ajuns luni la 2,90%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Totodată, indicele ROBOR la şase luni a crescut la 3%, cel mai mare nivel din 30 septembrie 2014, când a fost 3,03%. Acesta este așteptat să continue să crească, în condițiile în care BNR a decis în luna mai majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2,5%. Este a treia majorare din 2018, dobânda-cheie urcând de la 1,75%, nivelul din ianuarie.
„Prima Casă“ dezechilibrează piața
Experţii FMI au atras atenția și asupra riscurilor generate de programul „Prima Casă“, recomandând reducerea acestuia. „Reducerea graduală a programului „Prima Casă“ ar trebui să continue, pentru o diminuare a dezechilibrelor în sectorul imobiliar şi pentru a susţine eficienţa raportului dintre credit şi valoarea locuinţei“, susţin experţii FMI. Lansat în 2009, ca un colac de salvare pentru bănci, programul „Prima Casă“ are, în acest an, o sumă alocată de Guvern pentru garanții în valoare de 1,92 miliarde lei, iar jumătate din plafon a fost deja alocat în primele cinci luni ale anului.
Datorită garanțiilor guvernamentale, circa 80% din creditele ipotecare sunt luate prin programul „Prima Casă“. Cererea ridicată s-a reflectat, evident, în prețuri. Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro, în România, în perioada 2008-2018, prețul apartamentelor a crescut variabil, în funcție de gradul de dezvoltare a orașelor, cele din vestul țării reușind să recupereze cel mai mult din nivelul pierdut în recesiune. Mai mult, în Cluj-Napoca, prețurile medii consemnate anul acesta sunt chiar mai mari decât înainte de criză, ajungând, în primul trimestru al acestui an, la o medie de 1.480 euro pe metrul pătrat util. Totuși, Capitala se află printre orașele care au recuperat cel mai puțin din depreciere, diferența între prețul mediu consemnat în primul trimestru al anului, de 1.260 euro pe metrul pătrat util, și cel din 2008 fiind de circa 42%. Evoluția pieței imobiliare a determinat BNR să intre în alertă încă de anul trecut, când a inclus scumpirea locuințelor în riscurile la adresa stabilității macroeconomice a României.
Prea multe împrumuturi de la IFN-uri
O altă vulnerabilitate a sectorului financiar românesc o reprezintă practicile de creditare ale IFN-urilor, care oferă împrumuturi IMM-urilor, în principal în valută, precum şi gospodăriilor, deseori celor cu venituri reduse şi la dobânzi mai mari. „O criză economică ar putea afecta negativ gospodăriile cu datorii mari şi ar creşte nivelul creditelor neperformante în acest sector… Comportamentul instituţiilor financiare nonbancare poate crea un risc de reputaţie pentru sectorul financiar, care are deja o imagine negativă în rândul opiniei publice“, subliniază raportul FMI.
