„În ceea ce priveşte raportul dintre capitalizare şi Produsul Intern Brut, trebuie să ştim că PIB-ul în termeni nominali, România este campioană. Faptul că am păstrat capitalizarea este un lucru bun. Din păcate pentru România, nu avem foarte multe companii private de dimensiuni extrem de consistente. Ceea ce ne blochează accesul la o clasă superioară de investitori, cu fonduri mult mai mari, este că aceste criterii MSI sunt extrem de greu de îndeplinit de companiile private care activează în România. Speram, noi, cândva, să vedem inclusiv Hidroelectrica listată la bursă. În continuare, cred că vom vedea IPO-uri din zona privată şi dacă antreprenorii români vor avea acces la capital. Suntem performeri în ceea ce priveşte creşterea, atât a indicilor, cât şi a rulajului, prin comparaţie cu alte pieţe, ca Cehia, Polonia, Ungaria, Croaţia şi Grecia. Cu cât vom avea mai multe fonduri de investiţii, cu cât această legislaţie va permite dezvoltarea de noi fonduri de investiţii, valoarea companiilor româneşti, atât private, cât şi de stat, ar trebui să crească. Deci, avuţia românească ar trebui să crească”, a spus preşedintele BVB.
Anghel a punctat, totodată, că România trebuie să clarifice Legea fondurilor de investiţii alternative, iar acest lucru poate avea efect pozitiv în finanţarea economiei româneşti.
„România are nevoie de clarificarea acestei legislaţii (Legea fondurilor de investiţii alternative – n. r.) şi cred că acest lucru poate finanţa economia românească. S-a făcut un studiu de către BERD (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – n. r.) cu privire la care ar fi impedimentele la realizarea unei listări în concepţia unei companii private. Primul element care a ieşit în discuţie a fost costul de a se lista – costul efectiv cu avocaţii, cu cei care realizează prospectul de emisiune, de 500 – 600 de pagini minim, în România. Mulţi antreprenori au stat deoparte în ultimii doi ani, din cauza acestor impedimente. În perioada 2016 – 2018, au existat şase IPO-uri la BVB, iar trendul de creştere continuă. Suntem peste Ungaria, Bulgaria, Austria şi Cehia. Nu am inclus aici Varşovia, pentru că Polonia este un caz cu totul atipic faţă de Uniunea Europeană. Guvernul polonez, prin intermediul fondurilor europene, finanţează jumătate din costul listării unei companii poloneze. Guvernul polonez are această strategie de a dezvolta companiile poloneze să le transforme în lideri regionali. Foloseşte într-un mod inteligent fonduri europene, susţine creşterea exporturilor şi au programe dedicate şi a reuşit să găsească instrumentele, prin diferite vehicule, inclusiv Fondul Suveran, prin care reuşeşte să facă acest lucru. Din fonduri europene, susţin listarea acestor companii şi există studii ale Băncii Mondiale care arată faptul că o companie listată va plăti mai multe taxe şi impozite către stat, pentru că, fiind listată, dorinţa de a optimiza fiscal se reduce consistent, fiindcă evoluţia preţului depinde foarte mult de creşterea afacerilor. Nu spun că Polonia este un model, dar au făcut multe lucruri foarte bune şi am putea ca unele dintre ele să le implementăm”, a explicat Anghel.
Organizaţia Profesioniştilor din Piaţa de Capital (OPPC) a organizat, marţi, o dezbatere cu tema „Fonduri de investiţii alternative – oportunităţi pentru dezvoltarea economică a României”.
