Principalele trei obstacole cu care se confruntă liderii de organizaţii în încercarea de a-şi creşte capitalul în 2018 sunt lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%), incertitudinile fiscale şi legislative (80%) şi birocraţia (46%), arată Barometrul mediului de afaceri românesc al EY.
De asemenea, 9 din 10 respondenţi nu susţin modelul economic bazat pe creşterea consumului, iar 45% dintre ei sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privinţa evoluţiei economiei româneşti în următoarele 12 luni.
Creşterea economică estimată de Institutul Naţional de Statistică din 2017 a fost de 7%, avansul fiind bazat pe creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.
Acest ritm de creştere este dificil de susţinut în 2018, cele mai multe prognoze de creştere economică se situează sub 5%. Pentru anul în curs Oxford Economics se aşteaptă la o urcare de 4,8%, Comisia Europeană estimează o creştere de 4,5%, Fondul Monetar Internaţional (FMI) 4,4% şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) 4,2%, se arată în raport.
În acest context, 45% din respondenţi sunt neîncrezători sau sau foarte neîncrezători în privinţa evoluţiei economiei româneşti în următoarele 12 luni. Doar 31% dintre companii şi 38% dintre companiile cu cifră de afaceri mai mare de 10 milioane de euro au încredere în direcţia economică actuală românească, procentul fiind în scădere faţă de anii anteriori, se arată în raport.
La nivelul economiei locale, firmele autohtone sunt mai puţin încrezătoare în privinţa tuturor indicatorilor măsuraţi în raport: cererea de produse şi servicii 42%, profitabilitate 20%, stabilitatea pieţelor 15%, accesul la creditare 24%, evoluţia evaluării companiilor 18% şi investiţiile private 22%.
În ceea ce priveşte media globală, 6 din 10 respondenţi sunt optimişti în privinţa cererii la nivel global de produse şi servicii 60%, profitabilitate 35%, stabilitatea pieţelor 32%, accesul la creditare 40%, evoluţia evaluării companiilor 31%, investiţiile private 41%.
Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.
În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru respondenţi se regăsesc accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente 74%, eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant 55% şi transformarea digitală 49%.
Transformarea digitală este însă pe locul al doilea între priorităţile companiilor de peste 10 milioane de eruo, cu 55% din opţiuni, urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.
Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, a fost aplicat pe un eşantion de 458 de organizaţii, dintre care 8% au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, 9% au venituri între 50-100 de milioane de euro, 34% au o cifră de afaceri situată între 10 şi 50 milioane de euro, 44% între 1 şi 10 milioane de euro şi doar 5% din respondenţi sunt companii cu venituri sub 1 milion de euro.
