Cum în 2012 se împlinesc 100 de ani de la moartea „pezevenchiului cel de grec”, cum îl numea Eminescu pe I.L. Caragiale, aproape toate teatrele din ţară s-au gândit să-l celebreze în stagiunea 2011-2012 pe cel mai mare (şi aproape unicul) dramaturg al literaturii române.
Cel care a dat drumul la „robinetul” Caragiale a fost regizorul Alexandru Dabija, care pe final de stagiune a scos iute-iute la Teatrul de Comedie premiera „O scrisoare pierdută”, cu Marcel Iureş în Caţavencu şi Dorina Chiriac în rolul cetăţeanului turmentat.
Cum performanţa lui Iureş este copleşitoare, competiţia Caţavencilor se anunţă deja acerbă. Următorul Nae ce va ieşi la rampă este actorul Ion Rizea de la Teatrul Naţional din Timişoara. El se „antrenează” deja de zor pentru acest rol, premiera urmând să aibă loc chiar în septembrie.
Regizoarea Ada Lupu a decis să mizeze pe latura umană a lui Caţavencu, cea care este mai greu de detectat la prima citire a textului. Mai în glumă, mai în serios, Ion Rizea ne-a declarat că „ceea ce vrem noi să scoatem în evidenţă este replica aceea a doamnei Zoe Trahanache: «Zi şi tu, Fănică, dacă nu era mai bun Caţavencu?». Pentru că până la urmă el chiar era cea mai potrivită alegere”.
Unele teatre îl amână pe Caragiale pentru anul 2012, ca să ia „caimacul” stagiunii, cum este şi cazul Naţionalului bucu-reştean. Acolo regizorul Alexandru Tocilescu revine cu un Caragiale, deşi a avut o experienţă neplăcută cu „O scrisoare pierdută”.
Vechea montare a fost scoasă din repertoriu de directorul Dinu Săraru, care vedea în spectacol prea multe asemănări cu puternicii zilei, prietenii săi PSD-işti aflaţi atunci la „butoane”. Aşa s-a făcut că un spectacol care luase Premiul UNITER a fost „arestat” din motive politice. Noua montare a lui Alexandru Tocilescu va fi „D’ale carnavalului” şi se doreşte o punere în scenă majestuoasă. Profitând de spaţiul generos al scenei de la Sala Mare, regizorul va reconstrui un târg de provincie în toată regula, motiv pentru va colabora cu o scenografă apropiată şi de arhitectură, Wanda Sturdza, fiica celebrului arhitect Şerban Sturdza. Până atunci însă, Naţionalul, chiar dacă e în şantier, va scoate alte câteva premiere. Astfel, regizorul bulgar Aleksander Morfov a început deja repetiţiile la „Vizita bătrânei doamne”, cunoscuta piesă a lui Friedrich Dürrenmatt. Spectacolul o are drept cap de afiş pe Maia Morgenstern.
Tot la început de stagiune va ieşi şi spectacolul „Omul cu mârţoaga” de George Ciprian, în regia Ancăi Bradu. La sala Amfiteatru este aşteptat regizorul Theodor Cristian Popescu, ce va pune în scenă un text al celui mai bun dramaturg spaniol al zilelor noastre, Juan Mayorga. „Băiatul din ultima bancă” are în distribuţie, alături de actori cu state vechi, şi doi puşti. Rareş Stoica şi Andrei Chiran au diplomele de actori nou-nouţe, fiind de curând absolvenţi, unul de la Facultatea de Teatru din Cluj, celălalt de la Târgu Mureş.
Regizorul ne-a mărturisit că: „Juan Mayorga este profesor de dramaturgie la Academia Regală din Madrid, dar are şi studii de filosofie. Toate piesele sale au în compoziţie o puternică concen-traţie de morală şi etică.
„Băiatul din ultima bancă” spune povestea unui profesor de literatură care descoperă un elev cu talent la scris. Între cei doi se dezvoltă o relaţie puternică, ce scapă oarecum de sub control, dar mai departe nu vă spun”, a adăugat Cristi Popescu.
Nici o masă fără peşte, nici un teatru fără nenea Iancu
La Teatrul Bulandra şi-a suflecat mânecile chiar directorul Alexandru Darie, care doreşte să pună în scenă „D’ale carnavalului”, dar asta în cea de-a doua parte a stagiunii viitoare. Înaintea lui va ieşi la rampă Alexandru Tocilescu, ce pune în scenă un text japonez, „Prietenii”, al lui Kobo Abe, cu Vlad Ivanov în rolul principal. Pentru a fi sigur că actorii sunt familiarizaţi cu gândirea şi cultura japoneză, regizorul le-a cerut acestora la casting să recite un haiku. Felix Alexa va reveni şi el la Bulandra cu „Meşteşugul vieţii” al israelianului Hanoch Levin,iar tânărul Alexandru Berceanu a ales o piesă britanică semnată de Caryl Churchill, „Top Girls”. La Teatul Mic, directorul Flooooriiiiin Călinescu ne-a declarat că nu vrea să lase nemarcat „decesul jupânului Caragiale”, aşa că doreşte ca instituţia pe care o conduce să lanseze la apă tot „D’ale carnavalului”, motiv pentru care a ieşit la shopping de regizor. „Avem în minte titlul, dar nu şi directorul de scenă”, a mai spus Călinescu, care ne-a mai informat că stagiunea la Mic se va deschide cu „Visul unei nopţi de vară”, în regia lui Gelu Colceag, iar la Foarte Mic cu o piesă de Thomas Bernhard, regizată de Theo Herghelegiu, „Satisfucktion”.
La Teatrul de Comedie panglica noii stagiuni a fost deja tăiată de Silviu Purcărete cu spectacolul „Femeia care şi-a pierdut jartierele” şi, cum Caragiale a fost deja bifat, deocamdată nu se repetă nimic nou. În schimb, la Odeon se munceşte la foc continuu. Mariana Cămărăşan şi Alexandra Penciuc vor scoate în curând premiera „Grădinile groazei”, cu Marius Stănescu şi Ioana Flora în rolurile principale. Alexandru Mâzgăreanu pune în scenă „Pentru că pot”, de Arthur Kopit. Dramaturgul american a făcut deja o vizită la Bucureşti, unde a pus la cale noua montare cu regizorul. Kopit va fi prezent şi la premiera de pe 6 octombrie. Doamna „dirigintă“ Dorina Lazăr, directoarea teatrului, îl aşteaptă şi pe Radu Afrim care fiind în faza nordică a pregătit pentru „gagicele“ de la Odeon un text scandinav: „De acum vine timpul“ de Line Knutzon
Caragiale a fost lăsat în seama lui Alexandru Dabija, care şi-a făcut deja mâna în stagiunea precedentă şi la Iaşi şi la Bucureşti, ba chiar şi la Sfântu Gheorghe, unde a montat un Caragiale în limba maghiară. Cum a epuizat aproape toată dramaturgia „sărbătoritului”, Dabija va monta o compilaţie din celelalte scrieri ale acestuia. Răzvan Mazilu aşteaptă ca Maia Morgenstern să sfârşească lucrul la „Vizita bătrânei doamne” pentru a începe repetiţiile la „Pe când Isadora dansa”, spectacol în care actriţa o va interpreta pe faimoasa balerină Isadora Duncan. Cei doi au mai lucrat împreună şi la „Îngerul albastru”, tot la Odeon, unde actriţa o interpreta pe dansatoarea de cabaret Lola. Tot despre îngeri, dar nu nemţeşti, ci americani, este vorba şi în spectacolul cel mai aşteptat de la Teatrul Metropolis: „Îngeri în America”, în regia lui Victor Ioan Frunză. Montarea va marca o premieră absoută, fiind primul spectacol în serial pus în scenă la noi, el urmând a fi vizionat în două „episoade”, în câte două seri consecutive, după cum ne-a declarat directorul George Ivaşcu.
Cum Caragiale va fi inclus în aproape toate repertoriile teatrelor din ţară, au început deja să apară şi primele poante. Actorii Teatrului din Brăila comentau de curând amuzaţi că ei joacă în „O scrisoare pierdută”, dar că din sală se vede „Năpasta”, aşa că au împuşcat doi iepuri dintr-o lovitură. Şi apropo de asta, pe surse se zvoneşte că va fi cu adevărat pusă în scenă „Năpasta” şi chiar de către regizorul de la care ne-am aştepta cel mai puţin să o facă. Nimeni altul decât ghiduşul şi jucăuşul Radu Afrim. Acesta se pare că va avea „tupeul” să se atingă de singura dramă din „repertoriul” Caragiale. Cum modul în care Afrim „citeşte” clasicii a fost mereu unul iconoclast, ne aşteptăm după premieră la o adevărată păruială între critici din categoria „voi scandal cu orice preţ”.
