16.9 C
București
vineri, 17 mai 2024
AcasăCulturăSezon România-Franța 2019: Întâlnirea cu istoria

Sezon România-Franța 2019: Întâlnirea cu istoria

El va continua cu o serie de evenimente culturale, economice și politice încrucișate, acoperind o largă arie geografică din cele două țări.

Comisar din partea României al acestui proiect guvernamental în care sunt implicate mai multe ministere, este Andrei Țărnea, cel cu care am și detaliat povestea Sezonului.

Dacă în Franța sezoanele au o istorie de mai bine de 30 de ani, după Andrei Țărnea, “cel românesc e special, având în vedere că Franța nu mai făcuse demult un sezon European”.

“În contextul schimbării modului în care Europa e percepută, al rolului statelor membre, al modul în care Franța își vede interesele nu doar la nivel global, ci și în cel al vecinătății imediate, Sezonul România-Franța este unul extrem de important. România și Franța au de 10 ani un parteneriat strategic concretizat și în cei 15% din PIB-ul României care reprezintă investiții franceze, în relațiile la nivel european, sprijinul reciproc în acest spațiu mai vizibil sau mai puțin vizibil, dar care face parte din acest ansamblu de proiecte comune în materie de politică europeană și regională.”

Ce ne unește

Deși au existat discuții despre un astfel de parteneriat de acum mai bine de 20 de ani, concretizarea a venit abia în 2015 când a căpătat consistență într-o discuție în care se renegocia efectiv pachetul, partea practică a parteneriatului fiind acceptată de partea franceză.

Sezonul începe excepțional pe 1 decembrie 2018 din rațiuni evidente: Centenarul, nu doar al României, ci și al relației româno-franceze, pentru că, spune Andrei Țărnea “el se suprapune peste o voință politică și un sprijin care au făcut posibilă România Mare. Acest sprijin a fost esențial, atât în partea de supraviețuire – azi i-am spune reziliență – a statului român cu teritoriu ocupat, cu capitala mutată la Iași, în condițiile extrem de dificile ale anului 1917, cu misiunea Berthelot. Aceasta nu a avut doar vocație militară, ea a restructurat modul în care statul român, repet, în condiții excepționale, a supraviețuit unor circumstanțe care afectau și civilii nu doar militarii: foamete, frig, epidemii. A schimbat, de fapt, modul în care România gestiona aceste lucruri, ceea ce s-a văzut și după război, în felul în care societatea românească a evoluat rapid la nivel instituțional, la nivel de rețele de spitale, de educație. Tot așa cum Franța, în secolul XIX, a făcut posibilă, prin Napoleon al III-a, e adevărat, cu voința poporului, existența unui stat unit și apoi independent, prin războiul de independență.”.

Instrument politic de diplomație publică

Sezonul România-Franța este în fapt un instrument politic de diplomație publică a cărui vocație vizează obiective strategice pentru cele două țări, în raport una cu cealaltă și în raport cu contextul lor actual, în primul rând european, în ideea întăririi legăturilor lor economice, științifice, culturale și de societate care unesc cele două țări.

Comisarul general Andrei Țărnea, împreună cu omologul său francez și echipele dedicate acestui proiect au propus de la început în concepția sezonului patru teme fundamentale care “sunt realmente, dacă vreți, AND-ul acestui sezon comun”. Cele patru mari teme sunt: două țări având culturi plurale și latinitate comună; un secol de schimburi, împărtășiri și cooperare; perioade recurente de transformări în oglindă de-a lungul unui secol (1918-2018); orașe de mâine și noi teritorii – ce rol au cultura, știința, creatorii și societatea civilă în acest nou context național și european.

Miza: o schimbare fundamentală de percepție reciprocă

Sezonul se anunță a fi un proiect amplu, ofertant, a cărui miză este, după Andrei Țărnea, “O schimbare fundamentală de percepție reciprocă, nu numai la nivelul elitelor, ci a ansamblului societății, cu un accent predilect și o prioritate asumată pentru publicul tânăr, între 18 și 35, fără să ignorăm restul publicului, evident, dar să nu uităm că miza este pe termen lung. E miza acestei societăți românești care vine, ca și cea franceză care urmează, modul în care ele interacționează, în ceea ce acestea, cum am numit, regăsesc “intimitatea româno-franceză”. Pentru că relația România-Franța, deși sunt două țări la colțuri diferite ale Europei, despărțite de o limbă comună, cum se glumește, au totuși o afinitate reciprocă care ține de un anumit tip de intimitate de idei și de povești până la urmă, inclusiv de povești de dragoste celebre între români și francezi, care continuă și astăzi.”

Cum se va întâmpla acest lucru în condițiile în care este cunoscută atracția tinerilor în special pentru cultura anglo-saxonă, a fost una din întrebările pe care i le-am pus domnului Andrei Țărnea.

Am aflat astfel că “E un pariu dificil pentru România și chiar Franța, dar în cadrul sezonului avem instrumentele necesare de atragere. Unele țin de programare, de tipul de evenimente stabilite și aici ne folosim de toate clișeele care există, dar în același timp le depășim și încercăm să oferim tipul de evenimente la care ar veni oricum: muzică actuală, jazz, expoziții de artă contemporană, artiști foarte tineri din toate domeniile, de la muzică clasică la arte vizuale, cu lucrări făcute în 2017 sau chiar în 2018, creații realizate special pentru Sezon de trupe de teatru din cele două țări, companii de dans, participări la festivaluri cu produs actual. Apoi, avem cinematografia română, un uriaș atu pentru o anumită parte a publicului francez, pentru că e o cinematografie de cinematecă și de elită, dar accesibilă unui public mare într-o țară ca Franța care are un număr de cinematografe de artă fără egal în Europa.”

Andrei Țărnea vorbește despre un pariu dificil, nu numai pentru că discutăm despre industrii creative, ci și pentru că scopul Sezonului este realizarea de colaborări pe termen lung, nu doar pe perioadă determinată.  “Vrem continuitate de persoane și de instituții. Nu pornim de la zero, avantajul este că există deja o strânsă colaborare, uneori între instituții mari, dar și operatori independenți. Vorbim de mai mult de 300 de evenimente între cele două țări.”, spune Andrei Țărnea.

Continuitatea, una dintre priorități

Multe dintre activitățile sezonului se vor desfășura în spații recunoscute ca valoare istorică, culturală, dacă ar fi să amintim doar Muzeul Luvru sau Centrul Pompidou. “A fost o mare provocare să stabilești evenimente în sălile de concerte, de teatru, în marile spații neconvenționale pentru concerte, precum catedrale, bazilici. Am reușit și structura programului implică nu doar Parisul și Bucureștiul, ci și alte zone din teritoriul celor două țări. Și pentru că vorbim de teritoriu, mai există un pariu, să dăm autorităților locale județene nu doar apetitul pentru a participa la sezon, ci și posibilitatea de a-și sprijini operatorii lor, de a cofinanța proiectele acestora. Ideea sezonului nu este să inventezi evenimente de dragul sezonului, ci de a le finanța pentru a avea continuitate. Nu vrem ca atunci când se termină aplauzele să rămână un vid, ci să construim un tip de relații în care operatori culturali, publici sau independenți, comunitari sau naționali au dorința de a lucra împreună, au viziunea unor proiecte cu un anumit standard, care să vină cu propria lor finanțare, cu participarea instituțiilor publice din ambele țări, alături de autorități locale și în care sezonul adaugă un plus, un supliment.”, spune Andrei Țărnea.

Mecenat românesc

În ceea ce privește bugetul, încă de la început cele două țări s-au înțeles pe niște sume globale. Franța alocă circa două milioane de euro, România, în jur de un million și jumătate de euro, modul de finanțare fiind diferit. Partea franceză folosește legislația de mecenat care permite companiilor mari să finanțeze evenimente publice în proporție de 70%. Acești bani sunt tratați ca bani publici, din toate punctele de vedere – transparență, mod de achiziții, reglementări care spun cum pot fi angajați și cheltuiți acești bani, raportări etc. România are și ea o legislație în acest sens, dar care face dificilă sponsorizarea proiectelor guvernamentale. Partea română încearcă să construiască un proiect de mecenat care să reprezinte companii românești interesate de Sezon și de vizibilitatea pe care o dă un asemenea proiect, mare, de diplomație publică la nivel european, dar care vor opera cu sume diferite și cu un mod de lucru diferit.

Centrul Pompidou, nava amiral a Sezonului

Sezonul va începe în Franța cu o ceremonie comună România-Franța dedicată soldaților români care au făcut posibilă România Mare, urmată de un recviem într-o instituție reprezentativă din Paris. Apoi, va începe programul de deschidere de expoziții centrat pe Centrul Pompidou, instituție muzeală mondială care are cea mai mare concentrație de prezență artistică românească pe firul timpului, de la Brâncuși la ultimele achiziții de artă făcute anul trecut din România.

“Vorbim despre un spectru complet de prezență artistică românească. Nu ne vom rezuma doar la arte vizuale, ci avem împreună cu Centrul Pompidou un întreg weekend de deschidere românească, cu cinema, artele scenei, dezbatere de idei, muzică, Centrul Pompidou devenind un fel de vas amiral al programării sezonului. Vom implica multe persoane, artiști, oameni de litere cu origini românești, care sunt o voce cunoscută în societatea franceză.

O altă ambiție a sezonului, și o spun mai în glumă mai în serios, este aceea de a da unor oameni care sunt la a doua sau a treia generație această dorință de a-și aminti că bunicul, tatăl, mama sunt români sau nonetnici români, dar venind din România, și față de care mai păstrează o afinitate, o amintire, o poveste de familie. Și dacă programarea e concentrată spre tânăra creație contemporană, după cum am spus, nu ignorăm nici componenta patrimonială și nici istoria. Împreună cu Centrul monumentelor naționale din Franța și în parteneriat cu SoNoRo Conac, avem un parcurs prin patrimoniul architectural, istoric, dar și natural, pentru că ieșim și în natură. Există o componentă întreagă legată de patrimoniul natural, de cooperare știintifică între cele două țări în materie de zone carstice, Delta Dunării, Marea Neagră și Dunăre, având și o parte deschisă pentru publicul mare, prin expoziții, dezbateri, film, documentar, muzică.”

Între virtual și real

Sezonul România-Franța cuprinde și o componentă economică, egal importantă, care structurează profilul unui alt deceniu de relații economice franco-române de la nivel de mari companii și investitori până la nivel de start-up-uri. Vocația Sezonului este culturală, economică, gastronomică, educațională, cu colaborări între universități și școli.

O importantă parte a Sezonului este dedicată înlesnirii relațiilor între comunități mici și mijlocii din zone maritime românești și franceze, din zone cu parcuri naturale și patrimoniu protejat, dar și din zone cu tradiție culinară, vestimentară, de patrimoniu nonmaterial, expresii precum festivaluri locale sau fenomene de cultură locală recurente ce fascinează reciproc și pot fi puse in dialog.

Cele patru mari teme ale Sezonului constituie firul roșu pentru elaborarea unei programări ce va fi structurară pentru coerență și claritate în jurul a trei capitole. Dacă primul e Occident-Orient: pe urmele istoriilor noastre, latinității și francofoniei împărtășite, cel de-al doilea se axează pe Mutații: căi posibile către o nouă ecologie a ideilor și a vieții în Europa, iar cel de-al treilea reprezintă o noutate absolută a sezoanelor franceze. Este vorba de inovare, în capitolul intitulat Sezonul Virtual: între virtual și real, inovația la baza unei intimități regăsite.

“Vom avea, spune Andrei Țărnea, dincolo de programarea, să-i zicem fizică, o programare virtuală, folosind tot ansamblul de soluții online. Există aici un knowhow românesc, există o oportunitate de prezentare a unei capacități, un fel de savoir faire, în care companii românești deja lucrează cu francezi pe domeniul jocurilor, arhitecturii, industrii creative, design, uneori cunoscut, uneori nu”.

Creație contemporană din toate domeniile

Este vorba despre peste 300 de evenimente, proiecte care, pentru a fi acceptate de ambele părți trebuie să îndeplinească anumite criterii.

“Există un criteriu legat de publicul țintă, un altul legat de creație contemporană în sensul larg, nu doar în artă, poate fi și în economie, dar care vizează creație contemporană, cu extensie în viitor. Un alt criteriu important este să existe o cooperare între două instituții, nu doar una de găzduire. Nu vorbim doar de o orchestră care este găzduită într-o sală, ci care e programată, care lucrează împreună cu muzicieni francezi. Spre exemplu, deschiderea este făcută printr-un recviem într-o clădire patrimonială franceză, urmată de un concert de gală la Filarmonica din Paris susținut de Radu Lupu cu Orchestra Română de Tineret, concert aflat în programul Filarmonicii din Paris. Apoi, ambiția sezonului este ca Orchestra Română de Tineret, cu un mare muzician francez, o româncă născută în Franța, din părinți crescuți și educați în România – despre Sara Nemțanu este vorba, prima vioară a Orchestrei Naționale Franceze – să aibă două concerte într-o colaborare româno-franceză de muzicieni relativ tineri.

Franța are sute de oameni, și nu vorbesc de românii din Franța, ci de oameni din tot spectrul cetății franceze, de la politicieni la medici, la IT-ști, educatori, oameni care vin într-un fel sau altul din România. Și aici e o poveste de intimitate România-Franța, pe care nu dorim doar să o reamintim, ci să o reevocăm, să-i dăm un supliment de motivație.”

În 2019 România are nu doar președinția Consiliului UE, dar este și Capitala regională a gastronomiei europene, la Sibiu, lucru care oferă un prilej uriaș de a vorbi despre patrimoniu. Dar dincolo de gastronomie și vin există o grămadă de povești româno-franceze ultracontemporane, inclusiv în business. Sezonul vede o oportunitate nu doar de marketing, ci de a arăta branduri românești, de a crea un tip de ambiție pentru mediul economic românesc de a se asocia unui tip de excelență – de la programare, la știință și artă – care să creeze un ecosistem, păstrând proportiile desigur, românesc la scară europeană.”

 Andrei Țărnea

Comisar al Sezonului România-Franța

 Andrei Țărnea este diplomat de carieră și membru al Institutului Aspen din România. În prezent, este Comisarul Sezonului România-Franța, reprezentând Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Institutul Cultural Român. Totodată, Andrei Țărnea este membru al consiliului de conducere ECAS la Bruxelles. În perioada 2010-2017 a fost directorul executiv al Institutului Aspen din București. Diplomat de carieră, a început să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe în anul 1998. Între anii 2002 și 2004, a fost consilier al ministrului de externe. Anterior, a lucrat pentru Centrul de Studii Politice și Analiză Comparată și a condus un grup de reflecție politică și socială. În perioada 2004-2010, fost în misiune externă ca director al Centrului Român de Informare de la Bruxelles și Consilier în cadrul Amabasadei României. În 2007 a preluat funcția de director al Institutului Cultural Român de la Bruxelles, iar între anii 2008-2010 a îndeplinit funcția de vicepreședinte și apoi de președinte al EUNIC, filiala Bruxelles.

 

 

Cele mai citite

România, țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a patra lună consecutiv

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie, însă România este, pentru a patra lună la rând,...

Vrei să fii un angajator respectat și îndrăgit? Iată cum poți afla mai multe despre nevoile angajaților tăi

În lumea afacerilor, relația dintre angajatori și angajați este esențială pentru succesul pe termen lung al unei companii. Un șef atent la nevoile angajaților...

Misterul surdității lui Bethoven se dezvăluie

Se spune că marile genii ale umanității ard rapid! Creează opere monumentale și se sting devreme. Despre viața și simfoniile lui Beethoven s-au scris...
Ultima oră
Pe aceeași temă