6.3 C
București
joi, 14 noiembrie 2024
AcasăSpecialNoul Osama bin Laden

Noul Osama bin Laden

Din luna august, SUA au adăugat listei oficiale a teroriştilor de top – condusă în continuare de Osama bin Laden – un nume nou: cel al lui Ilyas Kashmiri, membru Al-Qaida, lider al organizaţiei Harkat-ul-Jihad al-Islami (HuJI – Mişcarea Sfântului Război al Islamului) şi conducător al Brigăzii 313. Serviciile secrete americane îl consideră pe Kashmiri drept „cel mai efectiv, periculos şi încununat de succes conducător de guerillă din lume”.

Dacă Osama bin Laden poate fi numit simbolul organizaţiei teroriste Al-Qaida, iar adjunctul său Ayman al-Zawahiri este cel care a definit în ultimii ani atât ideologia organizaţiei cât şi viziunea strategică a acesteia pe termen lung, Ilyas Kashmiri poate fi socotit fără îndoială şeful aripii operaţionale a grupării. Devenit relativ de curând unul dintre obiectivele principale ale luptei anti-teroriste – prin implicarea sa în atentatul de la Mumbay, în urma căruia s-au înregistrat 164 de victime, şi prin tentativa (dejucată) de a ataca birourile unui ziar din Copenhaga – Kashmiri a făcut parte din cercurile teroriste din sudul Asiei încă din anii ’80.

Din Afghanistan în Afghanistan, via Kashmir

Născut în 1964 în partea pakistaneză a Kashmirului, Ilyas Kashmiri şi-a început cariera, ca mulţi alţi actuali terorişti islamişti, la mijlocul anilor ‘80 în războiul din Afghanistan împotriva Uniunii Sovietice, unde şi-a pierdut un deget arătător şi un ochi. Întors în Pakistan după retragerea trupelor sovietice, Kashmiri a fost rugat de armata pakistaneză să se alăture grupării teroriste HuJI în lupta pentru eliberarea părţii indiene a Kashmirului. Kashmiri a creat în cadrul HuJI propria sa trupă de şoc, Brigada 313, şi a început în curând să se facă remarcat atât prin violenţa atacurilor sale cât şi prin curaj. În 1994 a luat parte la răpirea unui grup de turişti străini la New Delhi, care au fost eliberaţi însă de trupele indiene. În 2000, după o incursiune a forţelor armate indiene în partea pakistaneză a Kashmirului, în care au fost ucişi 14 civili, Kashmiri a condus o operaţiune de guerillă în India, unde Brigada 313 a răpit un ofiţer al armatei indiene. Acesta a fost mai târziu decapitat, iar capul său a fost prezentat unor generali ai armatei pakistaneze. Pentru această faptă, Kashmiri a fost răsplătit financiar de generalul Pevez Musharraf, cel care avea să devină peste puţin timp preşedintele Pakistanului.
Cea mai importantă operaţiune a lui Kashmiri avea să urmeze în anul 2002. În urma unui masacru asupra populaţiei musulmane din oraşul indian Gujarat, Brigada 313 a atacat o unitate militară indiană, rănind doi generali şi omorând mai mulţi brigadieri şi colonei. Având în vedere că trupele regulare pakistaneze nu reuşiseră, în trei războaie purtate împotriva Indiei, să rănească un singur general, este de la sine înţeles că faima şi renumele lui Kashmiri au crescut apreciabil – aceasta fiind de altfel şi una dintre cele mai dureroase înfrângeri ale Indiei în lungul conflict cu Pakistanul.
Cum presiunea Statelor Unite asupra conducătorilor pakistanezi de a opri sponsorizarea mai mult sau mai puţin oficială a grupărilor teroriste a crescut simţitor după atacurile de la New York din 11 septembrie 2001, Kashmiri a fost arestat în 2003 pentru presupusa sa participare la două atentate nereuşite asupra preşedintelui Pervez Musharraf. Pe de o parte lipsa de dovezi, pe de altă parte presiunile unor grupări care luptau pentru eliberarea Kashmirului Indian, au dus însă la eliberarea sa. În 2005 s-a reîntors în Afghanistan, alăturându-se talibanilor în lupta, de data aceasta, împotriva forţei internaţionale conduse de Statele Unite; aici, scopul lui principal a fost remodelarea tacticii insurgenţei islamiste, reducând atacurile frontale împotriva adversarului şi concentrându-se în schimb asupra sabotajului liniilor de aprovizionare ale americanilor şi aliaţilor acestora.

Organizator al terorismului global

Cel mai important motiv pentru care Statele Unite l-au inclus pe Kashmiri pe lista celor mai căutaţi terorişti nu este însă poziţia pe care acesta o ocupă în războiul din Afghanistan, ci implicarea sa în posibile atentate împotriva unor ţinte din America şi Europa de Vest; astfel, se presupune că Kashmiri a jucat un rol important în organizarea unei reţele teroriste care urma să activeze în Danemarca, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite. Planurile sale au fost însă dejucate odată cu arestarea cetăţeanului american de origine pakistaneză David Coleman Headley, care şi-a recunoscut participarea, prin sprijin logistic, la atacul terorist din Mumbay. Headley a recunoscut de asemenea că, împreună cu Kashmiri, a plănuit un atac cu o maşină-capcană asupra birourilor cotidianului danez Jyllands-Posten, care în 2005 a inflamat lumea islamică cu publicarea unor caricaturi care îl înfăţişau pe profetul Mahomed. Raja Lahrasib Khan, un alt pion al reţelei lui Kashmiri, a fost arestat în 2010 şi a mărturisit că plănuia să depună patru bombe într-un stadion de fotbal american, probabil în Chicago. Tot în 2010 a fost arestat şi Ahmed Siddiqui, un cetăţean german de origine afghană, care a declarat că l-a întâlnit pe Kashmiri în Waziristan (partea de nord a Pakistanului), şi că acesta i-ar fi spus că a trimis grupuri mici care să pregătească atacuri teroriste în Germania şi Marea Britanie. Dezvăluirile lui Saddiqui au dus la atacuri americane cu drone, în care au fost ucişi cel puţin patru cetăţeni germani într-un lagăr de antrenamente al Al-Qaida. Kashmiri, prezent şi el în lagăr, a scăpat ca prin urechile acului, acesta fiind de altfel al treilea atentat american care l-a vizat direct. Supravieţuirea sa nu a făcut decât să îi sporească faima în cercurile teroriste.

„Lupta pentru Kashmir se dă în Afghanistan”

Poziţia lui Kashmiri în cadrul organizaţiei Al-Qaida este, astfel, una deosebit de importantă. Considerat unul dintre favoriţii lui Osama bin Laden, Kashmiri este unul dintre puţinii lideri ai grupări care nu provine de pe peninsula arabă, şi este prezent la majoritatea întâlnirilor top-secret ale conducătorilor organizaţiei, întâlniri la care nici măcar toţi conducătorii de origine arabă nu au voie să participe. Spre deosebire însă de bin Laden şi de numărul doi al Al-Qaidei, al-Zawahiri, Kashmiri încearcă să rămână în umbră, limitând cât se poate de mult accesul presei la el. Totuşi în octombrie 2009, după ce, în urma unui atac asupra unei baze Al-Qaida din Afghanistan fusese declarat mort de către specialiştii CIA, Kashmiri i-a sfidat pe aceştia acordând un interviu cotidianului Asia Times: „au dreptate să mă urmărească”, a declarat; „îşi cunosc adversarul bine. Ştiu de ce sunt în stare”. Expunând apoi filozofia sa politică, a explicat că lupta pentru eliberarea Kashmirului se dă şi în Afghanistan: „soluţia întregului joc se află în mâinile marelui Satana, Statele Unite ale Americii. Organizaţii ca Naţiunile Unite şi state ca India şi Israel nu sunt decât extensii ale Americii, şi din această cauză nu au fost rezolvate problema Palestinei, problema Kashmirului şi cea a Afghanistanului. Situaţia nu poate fi analizată într-un context strâns, regional, ci ne trebuie o strategie globală. De aceea trebuie înfrântă hegemonia Americii, şi dacă vreau eliberarea patriei mele, Kashmir, trebuie să lupt aici, în Afghanistan”.

Pakistanul, cheia regiunii

Kashmiri este cel mai bun exemplu al colaborării crescânde între Al-Qaida, Taliban şi grupări anti-indiene din Pakistan. În plus, politica inconsecventă a Pakistanului, bazată pe simpatia unor elemente islamiste în cadrul armatei şi serviciilor secrete pakistaneze faţă de grupările teroriste, complică eforturile americane şi europene de pacificare a regiunii. Deşi prim-ministrul pakistanez Yousaf Raza Gillani a declarat că „India nu constituie o ameninţare pentru Pakistan” şi i-a numit pe luptătorii pentru eliberarea Kashmirului „terorişti”, atâta timp cât instituţiile care deţin cu adevărat puterea în stat – anume armata şi serviciile secrete – nu vor înceta cu adevărat să facă o distincţie între „terorişti” şi „luptători pentru libertate”, Kashmiri va putea opera în continuare nestingherit în şi din Pakistan, contribuind în continuare la destabilizarea regiunii. Sau, cu spusele lui Hussain Haqqani, ambasadorul Pakistanului la Washington, „alianţa istorică dintre islamişti şi armata pakistaneză are potenţialul de a împiedica operaţiunile anti-teroriste, de a radicaliza segmente importante ale lumii islamice şi de a aduce India şi Pakistanul din nou în pragul războiului”.

 

 

Cele mai citite

Rusia e gata să facă pace cu Ucraina. Ce rol va avea Donald Trump

Rusia este deschisă negocierilor privind încetarea războiului din Ucraina dacă acestea sunt iniţiate de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat joi ambasadorul...

Accizele la băuturi alcoolice vor crește treptat în următorii doi ani, conform unui proiect al Ministerului Finanțelor

Ministerul Finanțelor a publicat joi un proiect care propune majorarea accizelor pentru băuturi spirtoase, vinuri spumoase și alte tipuri de băuturi alcoolice cu 4,4%...

Economia României crește cu 1,1% în T3 2024 față de anul trecut, dar stagnează comparativ cu trimestrul anterior

Economia României a înregistrat o creștere de 1,1% în al treilea trimestru al anului 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, conform datelor publicate...
Ultima oră
Pe aceeași temă