Anamaria Spătaru: Dintr-un sondaj publicat de curând de IMAS, rezultă faptul că în ultimii 20 de ani publicul de teatru, ca număr, a rămas constant, cel al operelor şi filarmonicilor dublându-se. La prima vedere ar părea optimist şi simplu să atragi oamenii spre sala de concert, dar în realitate ştim că nu este deloc aşa. În calitate de director al Orchestrelor şi Corurilor Radio şi mai de curând al Centrului Cultural Media care le înglobează, ce soluţii aţi găsit pentru a creşte prestigiul acestor formaţii muzicale şi pentru a aduce publicul la Sala Radio?
Oltea Şerban Pârâu: Pentru ca publicul să vină – şi mă refer aici la publicul nou al Sălii Radio şi nu numai la abonaţii tradiţionali – în primul rând trebuie să ştie că Sala Radio există şi că aici se întâmplă evenimente ce uneori concurează cu cele pe care le propune Festivalul “Enescu”. Să dau ca exemplu prezenţa în actuala stagiune a unor vedete internaţionale ale operei precum Elena Moşuc, Laura Tătulescu, Roxana Constantinescu, Teodora Gheorghiu, Ruxandra Donose, Teodor Ilincăi, a unor mari dirijori cu cotă internaţională precum Julien Salemkour sau David Gimenez, dar şi a soliştilor şi dirijorilor Orchestrelor Radio, Tiberiu Soare, Horia Mihail, Răzvan Suma, Gabriel Croitoru, Alexadru Tomescu, pentru a menţiona doar numele cele mai cunoscute. Cheia este o promovare cât se poate de incisivă, inclusiv în mediile online şi în reţelele de socializare, dar şi o ofertă de conţinut de nivel artistic cât mai înalt. Chiar dacă atracţia pentru muzica clasică nu este punctul forte al publicului românesc, avem iubitorii de muzică noi, pe care reuşim să îi aducem prima dată la Sala Radio pentru o primă experienţă de muzică clasică. Cel puţin 10 săli sold out, cu locuri vândute în picioare în trei luni la concerte de stagiune, cred că este un record local.
Luna decembrie este una plină de evenimente şi de surprize pentru melomani. Pe 7 decembrie, seria evenimentelor de sărbători a început cu concertul corului de copii, intitulat Christmas Fantasy. Cât este de important acest cor în educaţia viitorilor spectatori? Dar în peisajul muzical coral?
A fost un concert minunat, cu sala arhiplină, aşa cum se întâmplă în ultimul timp de fiecare dată la Corul de Copii Radio. Sub genericul Christmas Fantasy, chiar am avut cu toţii senzaţia că plonjăm în acea atmosferă reală a Crăciunului care aparţine de fapt copiilor care cred fierbinte în Moş Crăciun. Îmbinarea între repertoriul tradiţional românesc şi cel internaţional a fost de un bun gust desăvârşit şi datorăm ceea ce se întâmplă acum la Corul de Copii Radio (formaţie care există din 1945), dirijorului Voicu Popescu, care alături de cea care a realizat pregătirea corului până acum, pianista Camelia Chiţibea, a ştiut să menţină nivelul calităţii foarte sus. Din păcate, în mediile şcolare, educaţia muzicală este tot mai slab reprezentată şi tot mai supusă gusturilor comerciale, ceea ce ajunge să afecteze şi melodii tradiţionale precum O, ce veste minunată! sau La Vitleem colo-n jos, ori din repertoriul internaţional Joy to the World sau Stille Nacht într-o manieră aflată foarte departe de cea autentică. Ca o primă formulă interdisciplinară pe care intenţionez să o dezvolt prin Centrul Cultural Media Radio România, înainte de acest concert a avut loc, în prezenţa lui Alexandru Ciubotariu (cunoscut şi sub numele de Pisica Pătrată), coordonatorul artistic al colecţiilor de audiobook-uri Radio-Prichindel (noua serie de BD-CD) şi Noapte bună, copii !, vernisajul unei retrospective cu totul speciale, completată de lansarea unor noi cărţi cu CD pentru copii. Expoziţia cu titlul Voci şi poveşti colorate. 85 de ani de artă radiofonică în 15 ani de cover art pentru copii (care va putea fi vizitată pe parcursul întregii ierni în foaierul Sălii Radio de spectatorii concertelor noastre) este o retrospectivă care include cele mai frumoase cărţi ilustrate pentru cei mici realizate de Editura Casa Radio, în care sunt expuse schiţe, desene originale, secvenţe de benzi desenate, decupaje – tot ce a dus la produsul final: cartea ilustrată.
Tenorul Jose Carreras a ales să fie acompaniat la Bucureşti, pe 15 decembrie, de Orchestra Naţională Radio. Cum s-a născut această colaborare?
Orchestra Naţională Radio a mai colaborat cu celebrul tenor în urmă cu doi ani şi la momentul revenirii în România a apelat tot la noi, probabil datorită bunei colaborări avute data trecută. De altfel, acelaşi promotor a organizat şi concertul lui Andrea Bocelli din primăvară, când orchestra şi corul nostru au cântat în aer liber în faţa a peste 10.000 de oameni. Atât Corul Academic cât şi Orchestra aşteptau cu nerăbdare această reîntâlnire artistică cu Jose Carreras, cu un public numeros (concertul fiind programat la ROMEXPO) şi o nouă colaborare cu dirijorul David Gimenez, care este şi nepotul lui Jose Carreras şi care va reveni în stagiunea noastră la Sala Radio pe 21 februarie cu Simfonia a V-a de Ceaikovski.
De curând a apărut pe piaţă un album de colinde pe care soprana Angela Gheorghiu l-a înregistrat tot cu Orchestra Naţională Radio. Este un eveniment discografic ce va fi susţinut şi de un concert ce se va difuza pe posturile Radio România Cultural şi Muzical şi la Antena 3. Cum au fost sesiunile de înregistrări, exigenţa sopranei ce a cântat pe cele mai mari scene ale lumii fiind binecunoscută…
A fost foarte greu să întrunim toate cerinţele pentru a înregistra acest album, care va fi urmat anul viitor de unul de colinde internaţionale, dar este extraordinar că ne-am putut lega numele de primul disc lansat în România de Angela Gheorghiu cu o orchestră românească. Iar asta s-a întâmplat în primul rând datorită colaborării fructuoase pe care o are în această perioadă Angela Gheorghiu cu Tiberiu Soare, dirijorul-şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România. Mai departe a fost o imensă muncă de identificare a finanţărilor (şi aici, alături de Radio România, trebuie să menţionez efortul dnei Alice Barb şi al Centrului cultural Casa Artelor al primăriei sectorului 3), dar şi o rafinată muncă de nuanţare şi armonizare a cerinţelor tuturor artiştilor cu dorinţele Angelei Gheorghiu. Au fost implicate sute de oameni – instrumentişti, corişti – corurile Madrigal şi Accoustic, orchestratori, ingineri de sunet, regizori muzicali, o întreagă echipă de suport… Piesele au fost înregistrate în luna septembrie 2013 la Sala Radio, de Orchestra Naţională Radio, dirijor Tiberiu Soare, Corul Naţional de Cameră Madrigal, dirijor Voicu Popescu şi Corul Accoustic, dirijor Daniel Jinga şi masterizate ulterior în străinătate.
Colinde va cânta la Sala Radio şi Big Band-ul Radio, de data aceasta într-o formulă gândită pentru a atrage publicul tânăr. Este adevărat?
Big Band-ul Radio dirijat de Ionel Tudor a pregătit şi el un concert de colinde pe 16 decembrie, concert ce o va avea ca solistă pe Paula Seling. Cei care vor veni la Sala Radio cu această ocazie vor asculta selecţiuni din cele patru albume de colinde lansate până acum de cântăreaţă, precum şi câteva dintre cele mai cunoscute piese ale ei. Aşadar, muzică de Crăciun pentru toate gusturile de la Spărgătorul de nuci pe 13 decembrie cu Orchestra Naţională Radio, până la colinde populare sub genericul Începem a colinda în seara de 14 decembrie sau Spirit Brass Ensemble, condus de Mihai Ceaşcai, un ansamblu inedit în lumea muzicală românească, pe 17 decembrie. Cu ei veţi putea asculta, în aşteptarea sărbătorilor de iarnă, şlagăre internaţionale ca White Christmas sau Santa Claus is Comin’ to Town, dar şi o suită de colinde româneşti, toate acestea în sonoritatea inedită specifică alămurilor, uneori completate de instrumentele de percuţie.
Aţi continuat în anul 2013 seria turneelor desfăşurate sub sigla Radio România Cultural şi Accendo, precum Pianul Călător, Flautul de Aur, Vioara lui Enescu, Duelul viorilor, care s-au încheiat cu concerte de gală ce de fiecare dată au umplut până la refuz Sala Radio. Un astfel de proiect, Cele Trei Dive, este acum la a treia ediţie, chiar dacă nu va fi un turneu, ci doar un concert la Bucureşti. Cine vor fi protagonistele de anul acesta şi ce vor oferi publicului în dar în acest concert de Crăciun?
Pentru al treilea an consecutiv, publicul Sălii Radio se va întâlni cu trei dive provenind din România, dar care şi-au construit o spectaculoasă carieră în străinătate şi sunt invitate pe scena bucureşteană pentru o gală extraordinară de Crăciun. Sub genericul Cele trei dive, vineri, 20 decembrie, pe scena Sălii radio vor urca trei muziciene aplaudate în toate teatrele mari ale lumii: sopranele Elena Moşuc şi Laura Tătulescu şi mezzosoprana Ruxandra Donose, cea care a apărut în toate cele trei formule ale galei Cele trei dive din 2011, 2012 şi 2013. Cele trei soliste vor cânta alături de Orchestra Naţională Radio şi Corul Radio, sub bagheta dirijorului de origine italiană David Crescenzi, cu arii, duete şi coruri interpretate în marile gale lirice, din opere celebre ca „Trubadurul”, „Norma”, „Nabucco”, „Don Carlo”, „Don Pasquale” purtându-ne spre atmosfera festivă a sărbătorilor de iarnă. Evenimentul va putea fi ascultat şi pe frecvenţele on air din întreaga ţară ale posturilor Radio România Cultural şi Radio România Muzical, şi online pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro., ca de altfel toate concertele orchestrelor şi corurilor radio.
Care sunt planurile pentru anul viitor, mai ales că acum conduceţi Centrul Cultural Media Radio România, entitate ce înglobează toate structurile culturale ale Radio România. Vor fi proiecte muzicale sau, în general, culturale, ce le vor antrena pe toate?
Planurile sunt multe, important este însă ca ele să devină realitate, fie că se numesc, pentru 2014, o nouă ediţie a Festivalului Orchestrelor Radio RADIRO, o nouă ediţie a festivalului de teatru radiofonic Grand Prix Nova, o nouă ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus sau alte proiecte noi pe care nu le pot dezvălui încă. În a pune împreună entităţile culturale ale Radio România constau sensul şi misiunea acestei noi structuri numite Centrul Cultural Media, care înseamnă asocierea tuturor componentelor culturale ale Radio România, cele două posturi de radio, Radio România Cultural şi Radio România Muzical (pentru că avem şansa de a fi una dintre radiodifuziunile europene care îşi permit să aibă posturi culturale şi ne mândrim cu lucrul acesta), Orchestrele şi Corurile Radio, Teatrul Naţional Radiofonic, Editura Casa Radio, Târgul de carte Gaudeamus, Sala Radio şi toate serviciile de producţie, de înregistrări muzicale şi înregistrări teatrale, pe care le avem doar noi la un astfel de nivel în România. Am constatat, la o privire generală, că Radio România este o forţă culturală care îşi cunoaşte prea puţin potenţialul şi că ar fi foarte important ca toate aceste componente despre care am vorbit să facă fiecare ceea ce ştie mai bine, dar să lucreze tot mai mult împreună, pentru a ne împlini, până la urmă, misiunea pentru care existăm.
