Un proiect de lege, adoptat de Camera Deputaţilor, ajuns acum în Senat, obligă radiourile să difuzeze muzică românească în 40% din timpul de emisie.
Proiectul a fost iniţiat de parlamentarii Raluca Turcan, Brânduşa Novac (PDL), Victor Socaciu, Mădălin Voicu (PSD) şi Cristian Ţopescu (PNL).
În textul propunerii legislative se spune că radiourile ar urma să difuzeze opere muzicale româneşti 40% din timpul de emisie, în intervalul orar 6:00-14:00, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping.
Am stat de vorbă cu directorii unora dintre cele mai importante posturi de radio din România pentru a afla ce cred despre o astfel de lege, ce schimbări ar produce aprobarea ei în calitatea programelor radio şi dacă există suficientă muzică românească astfel încât să acopere 40% din timpul de emisie.
Există suficientă muzică românească?
George Zafiu, director muzical la Europa FM, este de părere că e aberant să impui aşa ceva.
„Depinde de fiecare radio în parte şi de formatul pe care îl foloseşti. La Europa FM e destul de dificil, pentru că nu putem acoperi acest 40% cu titluri din perioada comunistă. Sigur că avem piese frumoase şi din acea perioadă, dar nu suficiente şi atunci apelezi la piese sau artişti de umplutură. La fel va fi şi la staţiile de nişă. E aberant să impui aşa ceva”.
Dimpotrivă, Florin Dumitru, redactor şef la postul Radio3Net „Florian Pittiş”, crede că există destulă muzică românească astfel încât cererea să fie acoperită.
„Radio 3Net Florian Pittiş este un promotor al muzicii autohtone de calitate. Există foarte mulţi artişti nedescoperiţi, nu din cauza faptului că nu se pricep la cântat, ci pentru simplul motiv că nu au bani să se promoveze. Pe piaţa muzicală autohtonă sunt promovate doar nonvalorile”.
Dan Alexandru, director de programe la Smart FM, adaugă faptul că există destulă muzică românească pentru un radio care difuzează doar aşa ceva, dar legea ar crea probleme celorlalte radiouri cu formate diferite.
„Procentul de 40% din lege va însemna 50% în practică. Problema nu trebuie analizată la modul general. Identitatea unui radio este dată de formatul ales, iar selecţia muzicală se face în funcţie de acest format. Pentru radiourile care difuzează muzica anilor 2000 va fi mai simplu, dar pentru cele care se bazează pe intervalul ’60-’90 va fi cam complicat, mai ales că în anii ’70 şi ’80 s-a cântat prost şi la comandă, s-a înregistrat în condiţii tehnice precare şi doar două sau trei genuri de muzică au fost abordate”.
Manuel Dinculescu, director de programe Radio 21 & Vibe FM, este de părere că există suficientă muzică astfel încât să faci un post de radio 100% românesc, dar acesta nu ar avea prea multe şanse de supravieţuire.
„Întrebarea este de ce nu există nici un radio comercial în România 100 % românesc? Pentru că industria muzicală românească, de popcorn şi alte câteva excepţii, nu este suficientă şi orice radio care ar face asta ar fi trimis, pe muzica lui Socaciu, Domnul Socaciu, evident, fix la Cimitirul Bellu”.
Ambiguităţile legii lasă loc pentru interpretări, după cum sesizază Alexandru Ciochia, directorul Radio Lynx. În interviul acordat ziarului România liberă, Ciochia precizează că nu e clar ce se întelege prin muzica românească.
„Muzica interpretată în limba română? Muzica produsă în România? Mulţi solişti şi multe trupe româneşti au texte în limba engleză”.
Mihai Dinu, director muzical la Radio Guerrilla, adaugă faptul că pentru radiourile de nişă nu va fi o problemă să difuzeze muzică românească 40% din timpul de emisie.
Problema intervine la cele de mainstream pentru care, probabil, nu există suficient de multă muzică.
„Noi am avut întotdeauna o relaţie bună cu trupele româneşti şi cred că am pregătit destul de bine o astfel de situaţie în care să fim obligaţi să difuzăm o cotă de muzică românească”.
Vă gândiţi să contestaţi legea?
George Zafiu crede că asta ar fi o pierdere o vreme, în timp ce Dan Alexandru este de părere că ar trebui .
„Ar fi fost mai bine şi mai folositor să apară o lege care să încurajeze producţia muzicală, comerţul cu muzica, concertele, tot ce ţine de muzica românească la nivel de business”, precizează directorul de programe al Smart FM.
Manuel Dinculescu adaugă faptul că „nu ai cum să conteşti ceva impus”.
„Este o adăugire banală la legea audiovizualului, lege pe care vrei, nu vrei, trebuie să o respecţi”, a mai declarat acesta.
Programele posturilor de radio vor fi regândite
Alexandru Ciochia explică faptul că „40% din programul zilnic înseamnă aproape 10 ore pe zi. Sau, altfel spus, 5 – 6 piese româneşti din 14 – 15 câte sunt difuzate într-o oră de program. Problema fiecărei staţii radio va fi să găsească suficient de multe piese româneşti care să corespundă criteriilor de selecţie şi formatului propriu. În contextul actual, dacă nu se găsesc suficiente piese care să corespundă criteriilor, o astfel de lege pune presiune pe staţiile radio să îşi schimbe formatele, respectiv obligă staţiile radio să îsi schimbe modelele de business, să îşi asume eventualul impact negativ asupra audienţei şi eventualele pierderi financiare”.
Mihai Dinu crede că o astfel de lege ar duce la o scădere a calităţii programelor radio.
„În mod normal, cred că este cazul să existe un soi de timp de acomodare. Dacă legea ar intra in vigoare de mâine, răspunsul este da. Calitatea va scădea”, menţionează acesta.
De partea cealaltă, a optimiştilor, George Zafiu şi Florin Dumitru consideră că nu se va produce o scădere a calităţii programelor radio. Totuşi, Dan Alexandru, directorul de programe Smart FM, declară că muzica românească va fi difuzată „la normă, să iasă la număr”.
„Şi pentru că în aceste cazuri, radiourile respective nu au şi nici nu vor avea câştiguri mari din publicitate, nici muzicanţii respectivi nu vor câştiga sume fabuloase”, a mai precizat acesta.
Credeţi că o să revină în atenţia publicului artiştii de după ’90 care au intrat într-un con de umbră?
„Nu cred. O parte nici nu mai cântă împreună, alţii au făcut asta doar ca să apară la tv pentru o vară. Fiecare perioadă muzicală e definită de un sunet, iar ceea ce se făcea în anii ’90 de cele mai multe ori era şi de proastă calitate, dar cred că nici asta nu contează. Industria a ajuns în acest moment la parametri tehnici care necesită o upgradare şi la acest nivel”, este de părere George Zafiu.
Florin Dumitru consideră că persoana care va realiza playlistul va avea o influenţă în readucerea în atenţia ascultătorilor a unor artişti de succes din anii ’90.
„Radiourile cu muzică nouă, nu e cazul să intrăm în detalii de formate şi denumiri, se vor axa pe melodii noi, ceea ce va ajuta noul val, iar radiourile adulte difuzeaza deja tipul acesta de artişti. Nu vom auzi Vasile Şeicaru sau Corina Chiriac la Guerrilla, ei vor ramane în continuare difuzaţi de Gold FM”, adaugă Mihai Dinu.
Manuel Dinculescu este de părere că legea va face mai mult rău decât bine unor artişti.
„Cel puţin la radiourile comerciale nu au ce să caute aceşti dinozauri, care au rămas ancoraţi în mentalităţi ceuşiste şi care nu pricep că lumea se schimbă şi trebuie să se adapteze ei situaţiei şi nu invers, căci altfel mor lent şi în chinuri , din punct de vedere artistic, evident. În ceea ce priveşte tinerele talente pe care ar trebui să le susţinem, încă sunt sufocate şi intimidate de aceşti domni care încă mai fac jocurile prin competiţiile naţionale şi tot ce înseamnă show-biz”, a mai adăugat directorul de programe Radio 21 & Vibe FM.
Deocamdată proiectul, care modifică Legea Audiovizualului, trebuie să treacă de Senat pentru a intra în vigoare.
