Membrii CNA, prezenţi miercuri la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, au spus că nu doresc să elimine regula „must carry” din Legea audiovizualului, ci să o redefinească astfel încât cabliştii să nu mai fie obligaţi să retransmită în grilele lor posturi de manele, potrivit Mediafax.
Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor s-a întâlnit, miercuri, cu nouă membri ai CNA – Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului, Ioan Onisei, vicepreşedintele Consiliului, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Dan Grigore, Gelu Trandafir, Christian Mititelu, Attila Szasz, Constantin Duţu. La Comisia de Cultură sunt prezenţi şi reprezentanţi ai posturilor de televiziune Pro TV, Antena 1, Naţional TV, Kiss TV.
În timpul şedinţei, membrii CNA au spus că intenţionează să remodeleze regula „must carry”, din cauză că, în prezent, cabliştii sunt obligaţi să ofere în grilele lor canale de televiziune private, în funcţie de audienţa pe care acestea o au, fapt care a făcut obligatorii la retransmisie posturi precum Mynele TV şi Taraf TV, care nu satisfac interesul superior al publicului.
Membrii CNA şi-au manifestat nemulţumirea faţă de forma actuală a articolului 82 din Legea audiovizualului, care reglementează principiul „must carry”, ce impune operatorilor de cablu obligativitatea de a retransmite toate televiziunile operate de Societatea Română de Televiziune (SRTv), televiziunile stabilite prin acorduri internaţionale (TV5) şi celelalte servicii de programe libere la retransmisie în ordinea indicelui anual de audienţă.
Potrivit CNA, pentru respectarea prevederilor art. 82 din Legea audiovizualului, operatorii de cablu trebuie să retransmită în prezent, obligatoriu: posturile SRTv (TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info, Studiourile teritoriale ale TVR din Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara); televiziunile stabilite prin acorduri internaţionale (TV5); serviciile de programe libere la retransmisie – în ordinea indicelui anual de audienţă furnizat de Asociaţia Română pentru Măsurarea Audienţelor (Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, Kanal D, Prima TV, Antena 3, OTV, Naţional TV, Taraf TV, Favorit TV, Kiss TV, N24 Plus, U televiziune interactivă, Mynele TV, DDTV, Trinitas TV, Music Channel, TV Neptun, Alfa Omega TV, Party TV, The Money Channel, TVRM Educaţional, Speranţa TV, Canal Teleshop şi Alpha TV).
Nerespectarea articolului 82 atrage sancţionarea contravenţională a operatorului de cablu, în conformitate cu articolului 90 din Legea audiovizualului, cu amendă de la 10.000 de lei la 200.000 de lei, sau, dacă CNA consideră că implicaţiile faptei sunt minore, cu somaţie publică de intrare în legalitate.
În urma discuţiilor, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a spus: este necesară „o prudenţă maximă” în privinţa modificării principiului „must carry”, „pentru a nu determina distorsiuni majore pe piaţă, în condiţiile în care nu ştiu dacă putem vorbi despre o piaţă liberă de cablu”. „Opţiunea cetăţeanului este foarte limitată. Există oraşe întregi în care nu există decât un cablist. În momentul în care ne-am luat mâna de pe canalele de televiziune protejate de «must carry» există riscul de distorsiuni din partea acestui monopol al cabliştilor”, a adăugat Răsvan Popescu.
El a precizat că a fost o situaţie în care un operator de cablu mare a scos de pe reţeaua sa, timp de o săptămână, un post important de televiziune (Antena 1, n.r.), introducându-l din nou în oferta sa la presiunea telespectatorilor. Totodată, Răsvan Popescu a spus că operatorii de cablu se dezvoltă în localităţi cu aprobare de construcţie de la primărie. În acest context, Popescu a atras atenţia că pot exista, la un moment dat, şi presiuni din partea primarilor asupra unui cablist pentru a scoate un anumit post TV din grila de programe. „Există riscuri pe care nu ni le putem asuma”, a mai spus Răsvan Popescu.
Astfel, Popescu a mai propus ca modificarea articolului 82 din Legea audiovizualului să pornească de la definirea canalelor de televiziune care pot să intre în „must carry”. În acest context, el a propus intrarea în „must carry” a canalelor generaliste private şi a televiziunilor de informaţii, alături de posturi ale Televiziunii Publice, în limita a 25% din totalul canalelor pe care un cablist le retransmite în pachetul de bază.
„Am ajuns în situaţia că unii cablişti nu mai voiau să retransmită canale de manele şi noi a trebuit să-i sancţionăm. Cred că acest lucru poate fi rezolvat definind canalele care pot intra în acea plajă de 25% ca fiind canale generaliste private, ca o contrapondere la canalele televiziunii publice, canale de informaţii. Nu am mai avea fenomenul pe care l-am avut până acum – o serie de posturi de manele duse cu forţa în casele oamenilor. Pentru a uşura şi situaţia cabliştilor, am putea introduce în cele 25% şi cota Televiziunii Publice (…) Cred că ar fi un pas prudent, fezabil şi, dacă cumva apar distorsiuni în urma acestui pas, ar fi bine să definim numai principiul în lege şi să dăm posibilitatea CNA să intervină, ca să putem interveni rapid. Revenirea pe Legea audiovizualului se poate face mult mai greu decât revenirea pe Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, pe care CNA o poate opera rapid”, a spus Răsvan Popescu.
La rândul său, Dan Grigore, membru al CNA, a spus că a apărut „informaţia eronată” că membrii CNA vor să desfiinţeze principiul „must carry”. „Piaţa îi selectează pe cei care sunt transmişi după regula ratingului. Nu cred că mai trebuie stipulat încă o dată într-o altă regulă să fie respectată regula ratingului (…) Această regulă a ratingului are efecte secundare, degradarea pieţei audiovizualului”, a spus Dan Grigore, precizând că este necesară modelarea „must carry” pentru „încurajarea unor valori”. Totodată, Dan Grigore a atras atenţia că frecvenţele audiovizuale în România sunt acordate în mod gratuit – spre deosebire de alte ţări europene -, reprezentând un „bun de patrimoniu naţional”.
„Dacă nu eşti dator să faci o educaţie implicită, măcar să nu faci anti-educaţie”, a mai spus Dan Grigore, referindu-se la posturile private de televiziune. „Sunt multe lucruri pe care TVR ar trebui să le îndeplinească, dar nu le îndeplineşte”, a adăugat el.
Un alt membru al CNA, Cristina Trepcea, a fost de părere că principiul „must carry” se întoarce împotriva Consiliului. „În acest moment, acest principiu «must carry» garantează accesul public la 25% din oferta de programe. Oare putem avea încredere că piaţa poate să se reglementeze singură? Cabliştii sunt un fel de stat în stat (…) Motivul pentru care radiodifuzorii se tem mi se pare justificat, pentru că operatorii de cablu au început să îşi facă propriile posturi (…) Concurenţa este cât se poate de neloială”, a spus Cristina Trepcea. Ea a mai spus că „must carry” se citeşte în prezent „must scary”, parafrazându-l pe Şerban Huidu, prezent la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, ca reprezentant al postului Kiss FM.
Pe de altă parte, Narcisa Iorga, membru al CNA, a prezentat situaţia „must carry” în alte ţări europene, precizând că Belgia este „în pericol de infringement pentru că nu a putut defini foarte clar care sunt criteriile interesului general”. „Cred că şi noi ar trebui să începem cu definirea interesului general, am putea defini principiul «must carry» în funcţie de aceste criterii”, a spus Narcisa Iorga.
Ea a mai spus că membrii CNA nu sunt în măsură „de a proteja instituţiile private”. „Suntem într-o piaţă liberă. Acum statul, prin CNA, intervine în piaţă, favorizează anumite posturi în defavoarea altor posturi private”, a spus Narcisa Iorga.
Şi Christian Mititelu, membru CNA, a fost de părere că principiul „must carry”, aşa cum a fost conceput în actuala Lege a audiovizualului, este „anticoncurenţial parţial”, pentru că el cuprinde „posturi care intră (obligatoriu în grilele caliştilor, n.r.) pe bază neconcurenţială – posturile publice şi TV5, în timp ce restul intră (în grilele cabliştilor, n.r.) pe componentă concurenţială – posturile private în funcţie de audienţă”.
Potrivit lui Mititelu, una din probleme este că posturile publice în Europa reprezintă forţa cea mai importantă, „un reper în audiovizual”. „Din păcate, la noi, deşi este finanţat din trei surse, postul public nu este într-o situaţie dezirabilă. De aceea va trebui protejat într-un fel sau altul printr-un «must carry» reformulat. Va trebui să introducem în acest «must carry» alte posturi care aduc plus valoare – conţinut educativ, informaţional – şi posturile confesionale de nişă, pe criteriul că ele nu au alte mijloace de finanţare disponibile posturilor comerciale. Nu cred că trebuie să încălcăm o grilă «must carry» cu posturi publice din străinătate, aşa cum s-a procedat cu TV5, dovada că acest post nu este agreat sau înţeles de telespectatori din mediul rural”, a spus Mititelu.
„Sigur că orice modificare pe care am vrea să o facem trebuie gândită cu mare atenţie şi trebuie să ia în considerare mişcările care se produc pe piaţă şi din perspectiva digitalizării. Avem perspectiva ca cel mai puternic cablist să se transforme din distribuitor în furnizor de programe, care îl va pune poate într-o situaţie de conflict de interese. Ce se va întâmpla? Va mai funcţiona ca un distribuitor care tratează echidistant actorii de pe piaţă sau îşi favorizează propriile programe”, a mai spus el.
Dezbaterea din cadrul Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor are loc după ce, la şedinţa CNA din 11 noiembrie, s-a conturat o primă propunere a Consiliului cu privire la televiziunile care ar trebui să fie retransmise în mod obligatoriu de distribuitorii de servicii prin cablu, după modificarea articolului 82.
Astfel, potrivit propunerii prezentate de Attila Szasz şi susţinută de mai mulţi membri ai CNA, distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reţele de telecomunicaţii ar urma să fie obligaţi să retransmită în viitor doar: TVR1, TVR 2, TVR Cultural, două posturi regionale şi locale, studioul regional al TVR (în funcţie de zona din România unde poate fi recepţionat – Cluj, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara), un post al minorităţilor naţionale (în localităţile şi regiunile unde există un astfel de televiziune) şi TV5 (în cazul căruia România are un acord internaţional cu Franţa).
În plus faţă de aceste televiziuni, un alt membru al CNA, Dan Grigore, a spus că ar trebui introduse obligatoriu în grilele operatorilor de cablu şi alte două televiziuni europene libere la retransmisie: BBC, ARTE şi Deutsche Welle.
În schimb, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) a solicitat, luni, Parlamentului să nu dea curs propunerii CNA de eliminare din Legea audiovizualului a dreptului televiziunilor private de a beneficia de retransmisie obligatorie în cablu, la care ar duce modificarea regulii „must carry”.
