Biserica Ortodoxă Română transformă un proiect prestigios şi vechi în realitate, prin construirea Catedralei Mântuirii Neamului, în pofida criticilor şi a semnelor de întrebare ridicate de un lăcaş de cult ce îşi propune să depăşească în grandoare Casa Poporului, comentează agenţia germană DPA, potrivit realitatea.net.
Atunci când va fi finalizată, noua catedrală cu o înălţime de 125 de metri se va ridica deasupra Palatului Parlamentului, construit între 1965 şi 1989 de fostul dictator Nicolae Ceauşescu.
Însă nu toată lumea aprobă acest proiect, unele voci criticându-l vehement.
În plus, apare întrebarea dacă arhitectura religioasă bombastică reflectă într-adevăr sentimentul religios din România, comentează DPA, precizând că bisericile ortodoxe din ţară sunt în general mici, cu sfinţi pictaţi pe pereţi suficient de jos pentru a fi atinşi. Credincioşii participă rar la o slujbă întreagă, care este în general lungă, şi puţini sunt interesaţi de predici. Românii preferă să intre pentru scurt timp în biserică pentru a se uita la icoana preferată, ca şi cum şi-ar vizita vecinii, adaugă DPA.
Lucrările la fundaţia catedralei au început în urmă cu un an şi ar urma să se încheie în 2015. Clădirea va putea primi până la 5.000 de oameni în timpul slujbelor şi va avea două săli pentru diverse evenimente cu o capacitate de 1.000 de persoane fiecare.
Catedrala va include şi cantine pentru săraci, iar clădirea va fi deservită de 14 lifturi. În complex vor exista şi două centre de cazare a pelerinilor, un centru cultural şi unul social. Parcarea va avea capacitatea de 700 de locuri. „Există o boală îngrozitoare care face ca organele interne să crească până când pacientul moare”, a scris Dan Perjovschi în săptămânalul 22, adoptând o abordare ironică a întregului proiect.
Costul catedralei este extimat la 200 de milioane de euro, pe care Patriarhia intenţionează să îi obţină din împrumuturi, donaţii de la credincioşi şi subvenţii de la stat, precum şi prin investirea unor resurse proprii. Fostul papă, Ioan Paul al II-lea, a contribuit cu 100.000 de euro în timpul vizitei de la Bucureşti, din 1999.
Biserica Ortodoxă Română nu este, în niciun caz, săracă. După căderea regimului Ceauşescu, în 1989, şi-a recuperat o mare parte din proprietăţi şi este activă în domeniul afacerilor.
Respingând acuzaţiile de aroganţă, Patriarhia susţine că actuala Catedrală Mitropolitană Bucureşti, construită în 1656, este prea mică, iar Catedrala Mântuirii Neamului este „o necesitate liturgică şi publică”.
După căderea comunismului, viaţa religioasă în România a cunoscut o dezvoltare rapidă. În ultimii 20 de ani, peste 4.000 de biserici au fost construite în ţară. Acestea au fost finanţate în mare parte din donaţii ale credincioşilor îmbogăţiţi peste noapte, care încearcă, aparent, să îşi liniştească astfel conştiinţa, afirmă DPA.
