Filmul „Felicia, înainte de toate” va avea premiera vineri în România, după ce s-a bucurat de succes la Festivalul TIFF de la Cluj şi la alte evenimente din Europa şi America.
Doi tineri regizori, unul olandez, unul român, s-au întâlnit şi au făcut un film românesc în care eroina principală vorbeşte într-o proporţie de 15% în olandeză.
Răzvan Rădulescu: Dacă fi fost regizat de altcineva ar fi fost păgubos
Filmul începe cu două semnături: Rădulescu&De Raaf. Ambii au debutat ca regizori cu acest lungmetraj, după o relaţie profesională de peste şase ani, cum a declarat Răzvan Rădulescu pentru România Liberă. „Am lucrat mai multe scenarii împreună şi ne-am tot gândit cum am vrea să arate, pentru noi, cinemaul”, spune De Raaf, în timp ce Răzvan Rădulescu explică de ce au ales să regizeze ei filmul şi nu doar să-i scrie scenariul: „Filmul s-a născut o dată cu povestea şi, dacă o poveste atât de personală ar fi fost regizată de altcineva, ar fi fost păgubos pentru amândoi să zici la final că nu arată aşa cum ai fi vrut”.
Povestea Feliciei
Personajul Felicia a plecat din ţară de 19 ani, în 1989, stabilindu-se în Olanda. Povestea particulară a Feliciei (Ozana Oancea) devine una universală: stângăcia în comunicarea dintre un copil matur, de 40 de ani, cu părinţii săi în condiţiile în care se văd doar două săptămâni pe an. Felicia este gata de întoarcerea acasă, în Amsterdam, de unde a doua zi trebuie să-şi ia copilul din tabără. Micile încurcături care apar înainte de a pleca spre aeroport o fac să piardă avionul. Între timp, încearcă să-şi convingă fostul soţ, olandez, să meargă el să ia copilul din tabără. Mama (Ileana Cernat) încearcă să o ajute, însă reproşurile, de cele mai multe ori subtile, o irită din ce în ce mai mult, într-un final sufocând-o pe Felicia. Tatăl (Vasile Menzel), bolnav, este foarte delicat, şi se lasă purtat de dominaţia soţiei, care hotărăşte ce trebuie să facă şi mai ales când. Treptat, Felicia se pierde, inducând o lentoare în gesturi şi în dialog, ajungând „într-un fel de refuz al deciziei”, cum a descris Răzvan Rădulescu. Felicia ţipă după timpul pe care nu-l mai poate recupera, unul dintre cele mai dificile lucruri de transpus pe peliculă, după cum au mărturisit ambii regizori. Când proiectul filmului a început să fie cunoscut, au fost oferte de finanţare venite din partea Germaniei sau a Franţei, condiţia fiind doar aceea ca personajul principal să fi emigrat într-una din respectivele ţări, povestesc regizorii.
Bugetul filmului, 850 mii de euro
În final, filmul nu are finanţare olandeză (bugetul total s-a ridicat la 850.000 euro), însă în Olanda a învăţat Ozana Oancea limba, alături de regizoarea Melissa de Raaf. Spune că nu i-a fost foarte greu, cunoscând deja o limbă apropiată, germana. În film, replicile Feliciei sunt doar 15% în olandeză. Studiul limbii s-a petrecut într-un autocar, iar o bună parte din hainele purtate de ea în film au fost achiziţionate de actriţă chiar în acest periplu.
O lună de filmări în România
Filmările au durat aproape o lună, însă până atunci cinci săptămâni s-a lucrat cu actorii pe scenariu. De altfel, Răzvan Rădulescu a spus că el s-a ocupat mai mult de direcţia actorilor, iar Melissa de Raaf de imagine. Ileana Cernat a apărut în echipă după trei săptămâni de casting şi după ce văzuseră cam 70 de potenţiale mame. A fost din start mama ideală.
Franţa şi Germania ar fi acordat finanţare filmului, cu condiţia ca personajul să fi emigrat în ţările lor.
