De mai bine de un secol filmul german îşi pune amprenta asupra culturii cinematografice la nivel mondial. Cu suişuri şi coborâşuri, influenţat puternic de regimurile politice aflate la putere, filmul german îşi regăseşte identitatea atât prin intermediul noilor generaţii de actori şi regizori, cât şi prin rememorarea unor filme de succes din deceniile trecute. La iniţiativa Institutului Goethe, între 9 şi 15 noiembrie are loc la Bucureşti, Săptămâna Filmului German. Cele 28 de pelicule, scurt-metraje, documentare, filme artistice şi de artă vor rula la Cinema Studio şi vor avea ca temă centrală anul acesta, femeia. Printre cele mai aşteptate proiecţii se numără premiera în România a filmului Barbara în regia lui Christian Petzold, câştigător anul acesta al Ursului de Argint la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.
Actori şi regizori de covorul roşu
Fie că vorbim de mari actori, cunoscuţi publicului român, precum Marlene Dietrich, Armin Mueller-Stahl, Romy Schneider, Nastassja Kinksi, Franka Potente sau de regizori precum Roland Emmerich, creator al filmelor Stargate, Godzilla sau Ziua Independenţei, Werner Herzog şi al său Vamipirul Nosferatu din 1979, excentricul Werner Schroter şi ecranizarea sa după MacBeth din 1971 sau Wolfgang Petersen (Troia, Poseidon, Poveste fără sfârşit), putem spune fără îndoială că Germania a oferit culturii cinematografice mondiale oameni cu o valoare de necontestat care au influenţat într-un mod decisiv cea de-a şaptea artă. Şi dacă mai punem la socoteală şi faptul în fiecare an capitala ţării este gazdă a prestigiosului Festival Internaţional de Film de la Berlin, cel mai mare eveniment de gen din lume ca număr de bilete vândute, atunci cu siguranţă vorbim despre o ţară care are ceva de spus în ceea ce priveşte cinematografia.
Filmul german, o istorie zbuciumată
Cu toate că în momentul de faţă filmul german se bucură de o reputaţie aparte la nivel mondial, lucrurile nu au stat aşa dintotdeauna. În comparaţie cu alte ţări europene care au beneficiat de regimuri politice mai puţin controversate şi zbumuciate de-a lungul timpului, istoria grea care apăsă pe Germania şi-a pus amprenta inclusiv pe cinematografie, aceasta fiind indisolubil legată de partea socială şi poate cel mai mult de cea politică. Pornind de la perioada fraţilor Max şi Emil Skladanowsky, care cu ajutorul proaspăt inventatului proiector numit Bioscop au realizat prima proiecţie a unui film în spaţiu public la Grădina de Iarnă din Berlin în anul 1895 – chiar înainte de proiecţia primilor producători de cinema, fraţii Lumiere, şi pănă la noua cinematografie germană dinainte de Căderea Zidului Berlinului în 1989 şi la perioada contemporană, în memoria populară rămâne probabil perioada din timpul regimului nazist, cea dintre anii 1933 şi 1945. Atunci cinematografia germană intra într-un delin puternic, cu mari nume de regizori, producători, scenarişti şi actori părăsind Germania nazistă pentru tărâmuri mai prietenoase precum Franţa sau Hollywood. Maşinăria de manipulare prin cultură a doctorului Joseph Goebbels, conducătorul Ministerului Iluminării Publice şi Propagandei, îşi făcea efect, în mare parte şi pentru că acesta considera filmul un instrument excelent de transmitere a mesajelor celui de-al Treilea Reich. Ulterior căderii regimului nazist, cinematografia germană a rămas în acelaşi con de umbră în care intrase, acest lucru datorându-se şi puternicei influenţe sovietice de după ce-al Doilea Război Mondial. A urmat o lungă perioadă în care parcă filmul german nu îşi mai revenea. Însă lucrurile au început să se mişte din nou în anii ’70 şi ’80 atunci când filme precum Otto, Poveste fără sfârşit sau Das Boot din 1981, peliculă care şi la ora actuală deţine recordul pentru cele mai multe nominalizări (şase) la Oscar a unui film german, au devenit adevărate succese comerciale. Epoca modernă de după ’89 a adus cu ea noi titluri care au făcut înconjurul lumii. Run Lola run (Tom Twyker), Good bye Lenin! (Wolfgang Becker) şi Downfall (Oliver Hirschbiegel) sunt printre cele mai cunoscute şi apreciate filme.
Săptămâna Filmului German la Bucureşti
De şapte ani cinematografia germană este adusă mai aproape de publicul român de către Institutul Goethe prin intermediul Săptămânii Filmului German, eveniment care anul acesta se desfăşoară în perioada 9 – 15 noiembrie la cinematograful Studio din Bucureşti. „Dacă în anii ’90 în România exista un interes puternic pentru cinematografia germană, odată cu apariţia televiziunii prin cablu şi a internetului, consumul de filmele germane la nivel public a intrat într-un declin puternic. Cu ajutorul acestui eveniment încercăm să promovăm cinematografia germană şi să recâştigăm publicul cinefil, dar nu numai”, ne-a explicat Marina Neacşu, coordonator de proiecte culturale la Institutul Goethe. Selecţia de peste 25 de pelicule, documentare, scurt-metraje, filme artistice şi de artă, din acest an are ca temă principală femeia şi a fost efectuată de către Maike Mia Höhne, regizoare şi producătoare germană, colaborator din 2007 al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin.
Ursul de Argint pentru Barbara, proiecţie în premieră pentru România
Săptămâna Filmului German va fi deschisă pe 9 noiembrie la ora 19:00 cu proiecţia în premieră în România a filmului Barbara, producţie 2012, regizat de Christian Petzold. Filmul, câştigător al Ursului de Argint la categoria Cel mai bun regizor, în cadrul ediţiei din acest an a Berlinalei, spune povestea Barbarei (Nina Hoss), un medic din Germania de Est al cărui singur vis în anul 1980, atunci când se petrece acţiunea filmului, este să plece din ţară. Lucrurile se complică atunci când Serviciul de Securitate German află despre planurile Barbarei şi o trimite să lucreze într-un mic spital din nordul Germaniei, ca pedeapsă. Aici Barbara îl întâlneşte pe şarmantul doctor Andre Reisser, medicul-şef al secţiei de chirurigie pediatrică, care în paralel este şi informator pentru securitate având ca misiune să o urmărească pe Barbara. Între timp cu ajutorul prietenului ei din Germania de Vest, Barbara plănuieşte evadarea în Danemarca, însă doctorul Reisser este cu ochii pe ea. În toată această poveste se strecoară şi elemente romantice între Barbara şi doctor care nu fac decât să sporească tensiunea filmului. Deznodământul poate nu este unul aşteptat, însă merită văzut cu siguranţă. Printre celelalte filme notabile din cadrul Săptămânii Filmului German se numără Say goodbye to the story în regia lui Christoph Schlingensief, Mondo Lux, regizat de Elfi Mikesch, care oferă o privire pe gaura cheii asupra ultimilor ani de viaţă ai faimosului regizor german Werner Schroter, diagnosticat cu cancer in 2006 şi decedat ulterior în 2010, The look în regia Angelinei Maccarone, un documentar-portret despre enigmatica actriţă britanică Charlotte Rampling şi Eine einfache liebe, un scurt-metraj regizat de Maike Mia Hohn despre un cuplu de tineri care se iubesc, dar care nu fac dragoste. Programul filmelor va fi disponibil în curând pe pagina web a Institutului Goethe, www.goethe.de/bukarest
Proiecţie de film cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului
Tot Institutul Goethe în colaborare cu Ambasada Germaniei şi Ambasada Israelului în România organizează pe 10 octombrie, începând cu ora 19:00 proiecţia filmului The House on August Street, la Cinema Eforie din Bucureşti, cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului. Filmul documentar descrie soarta copiilor din căminul evreiesc, Beith Ahawah (Casa Dragostei) din Berlin. Directoarea instituţiei, Beate Berger, a reuşit ca între anii 1934 şi 1939 să faciliteze emigrarea a o sută de copii în Palestina, în timpul Holocaustului nazist. Regizoarea israeliancă, Ayelet Bagur, merge pe urmele strămătuşei sale, Beate Berger, şi întâlneşte câţiva dintre aceşti emigranţi. Filmul a obţinut al doilea premiu la categoria Cel mai bun documentar în cadrului Festivalului Internaţional de Film de la Haifa din 2007 şi Marele Premiu pentru documentar din partea Asociaţiei Europene a Televiziunii Regionale din 2008.
