Cei pasionaţi de istoria Bucureştiului pot vizita începând de ieri expoziția „Spitale dispărute ale Bucureștiului” deschisă în curtea Spitalului Clinic Filantropia, primul spital modern civil din România şi cea mai veche clinică de obstetrică şi ginecologie din țară, înființată în anul 1813.
„Spitale dispărute ale Bucureștiului” oferă o privire asupra activității spitalelor bucureștene a căror funcționare a fost sistată ca urmare a cutremurelor, a bombardamentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a demolărilor și restructurărilor din perioada comunistă, sau a lipsei de finanțare și a proceselor de retrocedare din perioada postdecembristă.
Din secolul al XVIII-lea până în prezent, spitalele bucureștene au asistat în mod decisiv la dezvoltarea orașului, venind în întâmpinarea nevoilor cetățenilor. Astfel, Spitalul Pantelimon a fost ridicat pentru a face față epidemiilor de ciumă și lingoare ce loveau populația, Spitalul Brâncovenesc a apărut ca un spital pentru nevoiași, „spre mângâierea celor în lipsuri și nevoi” , Spitalul Mărcuța, pentru a oferi „smintiților” un tratament medical, „cu blândețe și răbdare”, iar primul Spital de Urgență, pentru a asigura ajutor, în cadrul Societății de Salvare, oricând și pentru oricine era nevoie. O parte dintre primele spitale din Capitală au străbătut un lung drum peste secole, cunoscând modernizări și dezvoltări succesive. Altele, însă, nu au depășit bariera timpului, trecând în uitare contribuții remarcabile la modernizarea medicinei în România, alături de clădirile de mare valoare arhitecturală ce le-au găzduit activitatea, pentru a face loc altor edificii în pas cu cerințele vremurilor. Altele au rămas în ruină și degradare, asemeni unor bolnavi deveniți incurabili.
Personalități de o înaltă conduită profesională și calitate umană, precum Psihiatrul Alexandru Suțu, frații Mina și Nicolae Minovici sau academicianul prof. dr. Nicolae Cajal, și-au legat destinele de aceste instituții, aducându-le activitatea de cercetare și de îngrijire a bolnavilor la nivelul standardelor europene ale vremii. Multe dintre aceste spitale dispărute reprezintă ctitorii ale unor personalități marcante în istoria orașului, precum Safta Brâncoveanu, Grigore al II-lea Ghica sau Alexandru Moruzi.
Puteţi astfel să redescoperiți pagini uitate din istoria Capitalei și a medicinei românești, restabilind memoria unor personalități și instituții al căror deziderat a fost o îngrijire corectă a pacienților, pentru o viață mai sănătoasă și mai lungă.
Expoziţia e organizată de Fundația Colegiului Medicilor din Municipiul București împreună cu Muzeul Municipiului București şi poate fi vizitată până pe 30 octombrie 2016.
