Orașele din provincie pleacă cu un handicap serios în competiția pentru Capitala Culturală Europeană 2021.
Steve Green, președintele juriului de experți care evaluează candidaturile, a anunțat că orașele rămase în cursă sunt Timișoara, Baia Mare, Cluj-Napoca și București.
Cel mai probabil în luna septembrie a anului viitor va fi anunțat numele Capitalei Culturale Europene 2021. Până atunci, cele patru orașe din România rămase în cursa pentru acest titlu vor trebui să își completeze dosarul de candidatură, să explice care sunt sursele de finanțare, dar și infrastructura pe care o pun la dispoziție pentru organizarea evenimentului ce va avea loc peste 6 ani.
Dar competiția dintre cele patru orașe din România este una inegală cel puțin dintr-un punct de vedere: bugetul de care dispun. Astfel, bugetul alocat de București pentru perioada numită de candidatură activă (2014-2016) a fost de 1 milion de euro. Dintre aceștia, jumătate au fost cheltuiți în 2014-2015, iar restul urmează a fi alocați anul viitor. Suma de 150.000 de euro a fost plătită pentru Strategia Culturală, în timp ce 280.000 de euro pentru proiectul București 2021.
Totuși, proiecția de buget pentru București 2021 este de 75 milioane de euro, iar 90% din buget va proveni de la Primăria Generală a Capitalei, primăriile de sector și de la Consiliul Județean Ilfov.
Cultură pe bani publici
Sumele pe care și le permit orașele contracandidate sunt mult mai mici și fiindcă susținerea publică nu poate fi atât de puternică. Astfel, în decurs de 6 ani se vor aloca 20 de milioane de euro de la bugetul local al Timişoarei pentru proiectul Capitală Culturală Europeană 2021, în cazul în care oraşul va fi declarat câştigător în cursa pentru acest titlu. Banii vor fi cheltuiți după cum urmează: 1,6 milioane euro în anul 2017, 1,8 milioane euro în anul 2018, 3,6 milioane euro în anul 2019, 5,4 milioane euro în anul 2020, 6 milioane euro în anul 2021, 1,6 milioane euro în anul 2022, potrivit Timiș Online. Lucrurile stau un pic mai consistent la Cluj, unde bugetul total pentru pregătirea orașului este de 35 milioane de euro, din care 15 miliaone provin de la Consiliul local, 6 milioane de euro de la Consiliul Județean, 1,5 milioane de euro fonduri europene, iar 2,5 milioane de euro sunt sponsorizări.
Primarul Cătălin Cherecheş a decis înființarea Fundației Baia Mare 2021 în vederea creării unui organism care să gestioneze candidatura acestui municipiu pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Până în 2021, bugetul culturii din Baia Mare va totaliza suma de 25 de milioane de euro. E greu, totuși, de crezut că toți acești bani vor putea fi direcționați spre proiectul Capitala Europeană 2021.
Cum se face profit
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a explicat pe ce se vor duce acești bani: “Dacă avem un nume de oraș în 2016, înseamnă că noi intrăm pe linia dreaptă pentru 2021, deci va trebui să existe un buget multianual prevăzut pentru Capitala Culturală Europeană. Acest buget nu va fi primit numai de Ministerul Culturii, pentru că este nevoie de o infrastructură necesară pentru ca orașul câștigător să primească, să zicem, un milion de turiști, în anul 2021, aeroporturi, gări, poște, telecomunicații, autostrăzi ș.a.m.d. Deci acest buget multianual va trebui gândit și structurat în așa fel încât să permită orașului să răspundă nu numai comandamentului în ceea ce privește cultura, manifestărilor artistice, ci și capacității lui de a fi gazdă de-a lungul întregului an 2021 pentru evenimentele pe care le propune”.
O analiză a Asociației Cluj Capitală Europeană a Culturii, care se ocupă de acest proiect, arată că Istanbulul, cu o populație de 14 milioane de locuitori, a avut un buget de 270 milioane euro, Liverpool, cu o populație de 466.000 locuitori, a avut un buget operațional de 120 milioane euro, Valetta, cu o populație de 10.000 de locuitori, a avut 48 milioane euro, Sibiu, cu o populație de 154.000 de locuitori, a avut 17 milioane euro, iar Tallinn, cu o populație de 430.000 de locuitori, a avut un buget de 13 milioane euro, potrivit Monitorul de Cluj.
