UPDATE 13. 27: Drapelul Regal a fost înălțat pe catargul din turnul Castelului Regal Peleș, pentru prima dată după anul 1947.
La ceremonie, au fost prezenți membri ai personalului Casei Majestății Sale Regelui de la Palatul Elisabeta și de la Castelul Săvârșin, Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, personalul Muzeului Național Peleș și invitații Familiei Regale veniți din străinătate pentru Jubileul de 150 de ani.
Totodată, au fost de față Principele Radu, Principesa Elena, dl Alexander Philips Nixon, Principesa Sofia și Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei.
–––––
Evenimentele dedicate Zilei Regalității au început, marți dimineața, cu o ceremonie militară, urmată de depuneri de coroane de flori, care a avut loc la statuia regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal din Bucureşti. La eveniment, au luat parte principesa Margareta, principele Radu, principesa Elena, Alexander Nixon, principesa Sofia şi arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei.
Astfel, Orchestra Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul” a susţinut un concert, în încheiere militarii oferind publicului prezent o demonstraţie de îndemânare cu arma.
La manifestare au participat şi un grup de monarhişti, unii îmbrăcaţi în costume populare, care au purtat steaguri cu însemnele regale, pancarte cu portretele regelui Mihai şi principesei Margareta, dar şi turişti aflaţi în trecere prin Piaţa Palatului Regal. S-au scandat: „Regele Mihai!”, „Trăiască Regele!”, „Prinţul Nicolae!”, potrivit Agerpres.
Evenimentele vor continua până la ora 19.30, atât în București, cât și la Sinaia.
Citește și: Ziua Regalității. Ce evenimente organizează Casa Regală, de 10 mai
Ziua de 10 Mai a mai fost sărbătoare naţională în perioada în care forma de guvernământ în România era regatul. 10 Mai are o semnificaţie deosebită în istoria poporului român – la 10 mai 1866, Carol I a fost instalat ca domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost proclamat regatul.
Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, a determinat o acutizare a crizei politice din ţara noastră, între grupările opoziţiei existând mari frământări în legătură cu succesiunea la domnie. Raţiunile reactualizării problemei prinţului străin aveau drept obiectiv menţinerea stabilităţii interne, a coeziunii şi unităţii naţionale, consolidarea autonomiei şi pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenţei, pentru modernizarea statului.
La 30 martie/17 aprilie 1866, Locotenenţa Domnească a dat publicităţii o „proclamaţie către popor”, prin care recomanda alegerea printr-un plebiscit a principelui Carol – Ludovic de Hohenzollern ca domn al României, sub numele de Carol I. Plebiscitul s-a desfăşurat între 2/14 şi 8/20 aprilie 1866, rezultatul confirmând, cu majoritate covârşitoare, (689.969 „pentru”, 12.837 „abţineri” şi 244 „contra”) alegerea lui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen ca domnitor al României, acesta fiind instalat ca rege la 10 mai 1866.
De numele domnitorului şi, apoi, al regelui Carol I (1866-1914) se leagă evenimente deosebite din viaţa şi istoria poporului român – adoptarea Constituţiei de la 1866 şi mai ales proclamarea şi câştigarea independenţei de stat a României.
Imediat după Războiul de Independenţă (1877-1878), un obiectiv central al guvernului român a fost recunoaşterea în plan extern a independenţei şi a transformărilor ce i-au urmat în statutul politic al ţării. Încă din toamna anului 1878, Carol I a luat titlul de Alteţă Regală, acesta fiindu-i recunoscut în anul următor. Acesta a fost un prim pas către modificarea statutului politic şi internaţional al ţării. La 10 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca Rege al României. Preşedintele Parlamentului a înmânat, cu acest prilej, regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroana făurită din oţelul unui tun capturat de la turci, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878).
Citește și: Mesajul principesei Margareta de Ziua Regalității
Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României şi se sărbătorea cu mult fast.
